Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate în România. Potrivit medicilor, doi din trei români se sting din cauza complicațiilor infarctului miocardic sau a accidentului vascular cerebral. Temperaturile ridicate constituie principalii factori de risc, în sezonul estival. Ce trebuie să faci ca să eviți tulburările grave ale inimii, în zilele călduroase?

 

În general, corpul este pregătit să mențină o temperatură de 37 de grade Celsius pentru a funcționa la capacitatea lui maximă. Când temperatura crește, fie și numai cu un grad, corpul încearcă să se răcească prin transpirație și dilatarea vaselor de sânge. Însă, în această situație, temperatura corpului scade vasele de sânge se dilată, iar bătăile inimii devin tot mai puternice, ritmul fiind accelerat. Ca urmare, organismul se poate supraîncălzi și se poate ajunge la deces. Acesta este și motivul pentru care persoanele cu probleme cardiace sunt mult mai sensibile la temperaturile extreme. La toate acestea se adaugă și efectele adverse pe care le au medicamentele, în anumite cazuri. De exemplu, în zilele toride, diureticele pot duce la deshidratare, mai ales dacă pacientul nu consumă o cantitate mare de lichid. De asemenea, betablocantele, care ajută la reglarea ritmului cardiac, limitează capacitatea de răcire a organismului.

Așa previi infarctul, când afară te topești de căldură!

Cei mai expuşi riscului complicaţiilor bolilor cardiovasculare sunt oamenii trecuţi de 65 de ani. Dar asta nu înseamnă că persoanele mai tinere nu pot suferi un infarct sau un accident vascular. După hidratarea adecvată, continuarea tratamentului conform recomandării medicului specialist și evitarea expunerii la soare, anumite teste sunt esențiale în prevenția complicațiilor cardiovasculare. Iată care sunt acestea!  

  • indicele de masă corporală – ţi-l poţi calcula singur acasă, după următoarea formulă: împarte greutatea la pătratul înălţimii (în metri), dacă valoarea obţinută e mai mare de 25 eşti supraponderal, iar dacă depăşeşte 30, deja eşti obez;
  • efortul – efectuează circa 150 de minute de efort moderat în fiecare săptămână (mergi pe jos, urcă şi coboară scările, înoată, aleargă, mergi pe bicicletă ş.a.m.d.);
  • glicemia – măsoară-ţi glicemia măcar de două ori pe an, mai ales dacă ai depăşit vârsta de 45 de ani, eşti diabetic, hipertensiv sau obez;
  • tensiunea – controlează-ți tensiunea arterială ori de câte ori e nevoie;
  • verifică-ţi colesterolul cel puţin de două ori pe an;
  • o dată pe an, solicită efectuarea unei electrocardiograme, ca să-ți verifici activitatea electrică a inimii.

Alte măsuri de precauție

  • Nu ieși din casă în miezul zilei sau la orice oră cu temperaturi ridicate! Corpul elimină o cantitate mare de apă prin sudoare, atunci când la temperatura extrem de ridicată a mediului înconjurător se adaugă și umiditatea.
  • Nu pleca de acasă fără să ai capul acoperit cu o pălărie din bumbac, şi evită să calci şi să găteşti în încăperi mici sau nearisite.
  • Hidratează-te! Ca să funcționeze normal, organismul tău are nevoie o cantitate mare de lichid. Așadar, stai într-un spațiu răcoros și bea cam opt pahare de apă pe zi.
  • Afară poartă numai haine largi și în culori deschise, care nu atrag căldura.
  • Renunță la cafea, băuturi alcoolice și sucuri carbogazoase.
  • Cât priveşte alimentaţia, e bine să mănânci câte cinci porţii de fructe şi legume pe zi, de preferat crude, ca să limitezi consumul de sare alimentară.
  • După vârsta de 40 de ani, mergi la medic la fiecare şase luni şi administrează-ţi cu regularitate aspirină, ca să previi crizele cardiace.

Prof. dr. Constantin Popa: „Infarctul apare dacă mușchiul inimii nu este bine irigat”

„Infarctul apare atunci când mușchiul inimii nu este irigat corespunzător și poate duce la deces. Înainte de infarct simţi o durere toracică intensă, însoţită de arsură, greutate și strângere. Durerea poate iradia către umăr, braţe, gât sau partea superioară a abdomenului și poate fi însoţită de ameţeală, greaţă, vărsături, stare de leșin. E posibil ca această durere să nu cedeze nici după o jumătate de oră sau chiar în următoarele câteva ore de la administrarea nitroglicerinei. Urgent, la primele simptome ţine sub limbă o jumătate de nitroglicerină. Dacă durerea nu dispare, mai ia încă două tablete la interval de cinci minute. Atenţie! Administrează-ţi nitroglicerină numai dacă ţi-a prescris-o medicul în urma investigaţiilor. Sună imediat la Ambulanţă și solicită ajutor de urgenţă!”, spune prof. dr. Constantin Popa, șeful Secției de Neurologie din cadrul Institutului de Boli Cerebrovasculare “Vlad Voiculescu”, din București. Și, bineînțeles, nu intra în panică în timpul atacului de cord!

Ce mai trebuie să știi despre bolile de inimă

  • le poţi moșteni de la părinţi și bunici, iar dacă ești bărbat ești mai predispus să dezvolţi o boală cardiovasculară decât dacă ești femeie. Doamnele sunt mai protejate datorită estrogenilor, hormonilor sexuali feminini. Din păcate, odată cu instalarea menopauzei, când secreţia de estrogen se reduce, crește riscul de îmbolnăvire și la femeie,
  • înaintarea în vârstă reprezintă o ameninţare reală. La peste 65 de ani riscul de a face un infarct miocardic sau un accident vascular e mult mai mare, 
  • tensiunea arterială la valori peste cele normale (120/80 mmHg), grăsimea din sânge (colesterolul) care depășește 200 mg/dl, fumatul, alcoolul, diabetul, obezitatea, stresul și sedentarismul sunt factori care, mai devreme sau mai târziu, îţi vor pune viaţa în pericol. Din fericire, îi poţi ţine sub control, prevenind astfel complicaţiile grave.

Pont! Un somn bun îți protejează inima

“Nerespectarea unui program de somn, o alimentaţie deficitară, lipsa controalelor periodice, sedentarismul și medicamentaţia neadecvată duc la apariţia bolilor grave ale inimii”, atenţionează prof. dr. Constantin Popa.

PE ACEEASI TEMA