Metrou, feroviar sau tot rutier spre şi dinspre Aeroport?

MT anunță linie dublă de tren, Corina Crețu vorbește despre metrou, Ion Țiriac tună și fulgeră

La începutul lunii octombrie 2018, ministrul Transporturilor la aceea vreme, Lucian Șova, anunța că, până în anul 2020, se va circula cu trenul pe ruta Gara de Nord – Aeroportul Otopeni şi că deja se lucrează la implementarea proiectul prin care CFR Infrastructură va dubla linia ferată existentă. Oficialul explica atunci că, foarte probabil, până la Campionatul de fotbal EURO 2020, NU se va realiza linia de metrou spre Otopeni, respectiv Magistrala 6.

Articol apărut în Jurnalul de Ilfov, ediția print, nr. 436

”Am spus precis că, în orizontul lui 2020, vom merge cu trenul de la Gara de Nord la Aeroportul Otopeni şi vă spun foarte sigur că într-un an şi ceva se poate realiza acest lucru”, spunea Şova, adăugând că, ”deja se lucrează la implementarea părţii de proiect de dublare a căii ferate pe aliniamentul existent”. ”CFR Infrastructură va construi singur dublarea. Deci, încă un segment de cale ferată pe aliniamentul paralel cu cel care există, iar, din momentul în care va trebui să devieze către aeroport, studiul de fezabilitate este gata în mai puţin de o lună de zile”, explica Şova. Acesta preciza că valoarea proiectului se ridică la 90 de milioane de euro, fiind extraordinar de important pentru ceea ce înseamnă ca serviciu. ”Până la urmă este vorba despre vreo 16 km de cale ferată, nu e un lucru mare. Dar pe un segment, pentru a putea încrucişa trenurile pe aliniamentul vechii căi ferate se construieşte încă un fir, care va coti la dreapta spre aeroport, traversând pe deasupra pe estacade, pe viaducte, DN1 şi toată infrastructura rutieră”, afirma Şova. Despre linia de cale ferată existentă acum, ca legătură între Gara de Nord și Aeroport (de fapt, aproape de aeroport, o ultimă distanță fiind parcursă cu autobuzele, după coborârea călătorilor din tren, în câmp (!!) oficialul spunea că este o ”legătură feroviară rudimentară”. ”Este vechea linie de cale ferată care merge de la Bucureşti, traversează Otopeni, iar acolo este făcută o gară, o improvizaţie, o scară rulantă”, adăuga ministrul.

Foarte curând după anunțul ministrului Șova, CFR SA publica anunțul licitației pentru selectarea constructorului pentru derularea serviciilor de proiectare și execuție lucrări în vederea modernizării liniei de cale ferată București Nord – Aeroport Internațional ”Henri Coandă” București ­(AIHCB). Valoarea totală estimată anunțată era de 497 milioane de lei. Durata contractului – 14 luni, dintre care două luni proiectare şi 12 luni execuţie lucrări. Proiectul ar avea asigurată finanțarea prin Programul Operațional Infrastructură Mare – ­POIM, iar criteriul de atribuire este cel mai bun raport calitate – preț. Tot în criteriul de atribuire, propunerea tehnică va avea o pondere de 60%, iar prețul ofertei (componenta financiară) va avea o cotă de 40%. În cadrul proiectării și execuției lucrării aferente obiectivului de investiții ”Modernizarea liniei de cale ferată București Nord – ­AICHB”, Faza I: Racord C.F. la terminalul T1, Aeroport Otopeni, descrierea succintă face referire la lucrări de infrastructură și suprastructură feroviară, lucrări de artă, construcţii civile, arhitectură, rezistență, semnalizări feroviare, telecomunicații feroviare. ”Tehnologiile de execuție vor ține seama de toate condiționările impuse de avize şi de încadrarea în durata contractului”, se arată în anunț.

O altă variantă, tot cu transbordare – cu autobuzele aeroportului, la PO ”Otopeni”

Mai apoi, pe 10 decembrie, MT posta pe ­site-ul instituției, pentru dezbatere publică, proiectul de HG privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii ”Dublarea liniei de cale ferată între stațiile Mogoșoaia și Balotești”, lucrarea, alături de ”asigurarea Punctului de Oprire Otopeni”, reprezentând prima etapă în asigurarea conexiunii feroviare între Gara de Nord și AIHCB.

”Accesul pasagerilor la Punctul de Oprire (PO) Otopeni se va realiza cu microbuze de la aeroport, pe modul rutier. În prezent, linia de cale ferată pe care se desfășoară circulația feroviară între stațiile Mogoșoaia și Balotești este linie simplă, neelectrificată, cu o lungime de 7,9 km. Pe acest interval se află 7 lucrări de artă – 4 podețe și 3 pasaje inferioare, o trecere la nivel, instalații de semnalizare și de telecomunicații care vor fi supuse și ele lucrărilor de reparare sau refacere, pentru a putea fi realizată dublarea liniei și pentru a fi asigurat traficul suplimentar de trenuri în condiții de siguranță. În urma lucrărilor prevăzute în proiect, de dublare a liniei magistrale 700 București Nord – Mogoșoaia – Balotești – Urziceni – Făurei, pe distanța Mogoșoaia – Balotești se vor realiza următoarele îmbunătăţiri, faţă de situaţia actuală:

– dezvoltarea și extinderea legăturilor transportului aerian cu alte moduri de transport prin interconectarea aeroportului cu întreaga rețea de cale ferată a României și cu rețeaua europeană de transport TEN-T, precum şi conexiunea cu modurile de transport urban (metrou, tramvai etc.);

– creșterea capacității de circulație de la 40 perechi de trenuri/zi la 171 perechi de trenuri/zi, cu viteza maximă de circulație de 100 km/h;

– reducerea impactului negativ asupra mediului pentru diminuarea zgomotului și vibrațiilor feroviare, prin utilizarea de materiale moderne, elastice;

– construirea unui nou punct de acces la linia de cale ferată, prin realizarea PO ”Otopeni” ce include o construcție nouă amplasată adiacent unui peron nou ce se va construi, scări fixe, două scări rulante și lift pentru persoane cu dizabilități – va asigura condiții de atragere a traficului de călători nu numai în relația directă cu Aeroportul ”Henri Coandă” (plecări-sosiri), ci și prin conectarea transportului feroviar cu cel auto (DN1) și asigurarea unei legături rapide cu centrul Capitalei pentru locuitorii zonelor limitrofe (localitatea Balotești)”, se precizează în nota de fundamentare a proiectului de HG.

Proiectele de interes public ale Fundației Ion Țiriac, din Otopeni, compromise?

La începutul acestui an, omul de afaceri Ion Țiriac s-a arătat nemulțumit de proiectul de realizare a unei legături feroviare între Gara de Nord și AICHB și a catalogat decizia MT ca ”iresposabilă și complet ruptă de realitate”, spunând că ”va obliga Fundația Ion Țiriac să renunțe la două proiecte non-profit majore, de interes național, derulate în orașul Otopeni”. Țiriac s-a referit la Patinoarul Țiriac – Telekom Arena din Otopeni, dezvoltat de Fundația Ion Țiriac și inaugurat în 2016, în urma unei investiții de peste 3,6 milioane de euro. ”Este singurul patinoar din zona București – Ilfov dezvoltat conform celor mai recente norme olimpice internaționale și în acord cu indicațiile Federației Internaționale de Hochei (FIH). Principalul său scop este încurajarea practicării sportului în rândul copiilor, tinerilor și sprijinirea echipelor sportive în atingerea celor mai înalte performanțe în domeniu. Aceste obiective au fost deja îndeplinite prin angrenarea a mii de copii în practicarea sporturilor pe gheață, rezultatele obținute la concursurile naționale și internaționale depășind toate așteptările inițiale. Activitatea patinoarului a fost completată prin eforturile comune ale Fundației Ion Țiriac și ale Fundației Nadia Comăneci, care au permis lansarea recentă a sălii de gimnastică GymNadia, în urmă cu doar o lună. Sala de gimnastică este dispusă la etajul superior al patinoarului și pune la dispoziția copiilor cu vârste cuprinse între 2 și 6 ani cursuri gratuite de inițiere în gimnastică și educație fizică. Peste 150 de copii au călcat pragul sălii GymNadia în numai câteva săptămâni de la lansare. Proximitatea actualului traseu propus de oficialii de la Ministerul Transporturilor va face imposibilă continuarea activității patinoarului și a sălii de gimnastică în condiții optime”, precizează Ion Țiriac.

În continuare, omul de afaceri s-a referit la ”al doilea proiect – o inițiativă aflată în stadii avansate de concretizare, menită să creeze o universitate privată non-profit, în Otopeni, care să ofere educație la cele mai înalte standarde internaționale în domeniile: business, IT și sport, pentru studenți din România și din regiunea Europei Centrale și de Est. Investiția totală este estimată în jurul valorii de 300 milioane euro, urmând a fi create peste 1.000 de noi locuri de muncă. Conform planurilor, campusul universitar se întinde pe o suprafață de peste 40 de hectare, oferind, printre altele, următoarele facilități: săli de studiu dotate cu echipamente de ultimă generație, bazin olimpic, pistă de atletism, sală multifuncțională de 3.500 de locuri, teren de fotbal, terenuri de baschet, terenuri de volei, terenuri de tenis. Proiectul universității este, de asemenea, compromis de această nouă cale ferată care ar urma să traverseze campusul într-un mod care l-ar face complet inutilizabil, atât din perspectiva accesibilității, cât și din cea fonică”, se arată în comunicatul de presă al Fundației Țiriac.

Va exista, până la urmă, și metrou, spre Aeroport?

Comisia Europeană va aproba, în cursul acestei luni, proiectul depus de autoritățile române pentru finanțarea unei părți din magistrala de metrou M6 care va lega Capitala de Aeroportul ”Henri Coandă”. Acest anunț a fost făcut recent de comisarul european Corina Crețu. ”Pe 29 decembrie, Guvernul României a depus la Comisia Europeană faza a doua a proiectului de metrou Pipera – Berceni (…). Probabil că, în luna ianuarie vom aproba o parte din magistrala M6 – care este de la București – Gara de Nord până la Ikea. Deci, o primă parte, după care autorităţile române vor construi în continuare, am înţeles, cu o bancă japoneză – cealaltă parte”, a spus Corina Creţu.

Variante alternative există

”Pe parcursul etapelor de dezvoltare ale proiectului căii ferate care urmează să lege Gara de Nord de Aeroportul Internaţional «Henri Coandă», reprezentații Grupului Țiriac au propus o serie de variante alternative care ar fi permis desfășurarea în continuare, cu succes, a celor două proiecte amintite mai sus. Cu toate acestea, soluțiile raționale nu au fost luate în considerare, ­optându se în schimb, într-un mod total nefundamentat și tendențios, pentru varianta actuală. De asemenea, ridicăm semne de întrebare în legătură cu utilitatea dezvoltării a două proiecte, metroul și calea ferată, care să deservească în paralel același traseu: Gara de Nord – Aeroportul Internaţional «Henri Coandă». Considerăm că necesitățile actuale de dezvoltare ale României, de exemplu spitale și autostrăzi, nu ne permit luxul dezvoltării unor proiecte paralele și inutile. Cei aproape 200 milioane de euro aferenți dezvoltării proiectului de cale ferată ar putea fi direcționați către construirea unui spital sau către finalizarea unei autostrăzi vitale pentru România. Am aprecia dacă Ministerul Transporturilor ar da dovadă de aceeași tenacitate și în implementarea proiectului metroului care ar trebui să lege Gara de Nord de Aeroportul «Henri Coandă», proiect care pe lângă finanțare europeană beneficiază și de finanțare nerambursabilă din partea Japoniei. Studierea modelului prin care alte capitale europene au reușit să rezolve problema transportului înspre și de la aeroport ne arată că nu există soluții paralele, tren și metrou, conform modelului propus pentru Aeroportul «Henri Coandă». Dezideratul de a finaliza acest obiectiv de investiții până în anul 2020 ni se pare unul fantomatic, având în vedere durata medie de implementare a proiectelor majore de investiții în România. De multe ori reușim să ne împotmolim, ani de zile, în implementarea unor proiecte mai simpliste decât acesta. De asemenea, considerăm că numărul așteptat, de 150.000 de suporteri, care vor vizita țara noastră cu ocazia EURO 2020, este supraestimat, având în vedere că se vor disputa doar 4 meciuri, la care vor participa, cu siguranță, și foarte mulți suporteri români. Totodată, pretextul vehiculat în spațiul public conform căruia linia de tren Gara de Nord – Aeroportul «Henri Coandă» reprezintă o condiție obligatorie din partea UEFA pentru organizarea meciurilor la CE 2020 este unul fals. Condițiile obligatorii țin doar de componentele de infrastructură sportivă. (…)”, se mai arată în comunicatul de presă.