- La momentul actual, avem cea mai mare mortalitate din Europa din cauza COVID-19
- Specialiștii speră ca virusul să ajungă să producă infecții mai ușoare
Creșterea numărului cazurilor de coronavirus în Europa pune în alertă specialiștii Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în ceea ce privește evoluția pandemiei în următoarele luni. Prof. dr. Alexandru Rafila, membru în Comitetul Executiv al OMS, avertizează asupra faptului că, la momentul actual, România înregistrează cea mai mare mortalitate în regiunea europeană.
Articol pubicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 516, ediția print
„Îngrijorarea mare este pentru lunile noiembrie – decembrie în ceea ce priveşte creşterea numărului de cazuri. Eu am o speranţă care nu îmi dau seama dacă este fundamentată de evoluţia bolii sau adaptabilitatea sistemului de sănătate. Vă dau un exemplu: Franţa are 7.000 de cazuri noi pe zi, proporţional are mai multe decât România. Noi suntem la o incidenţă cumulată de 85 de cazuri la suta de mii de locuitori, Franţa are 130 de cazuri, Spania la 240. Nu mai observăm aceleaşi probleme care erau în primăvară. Mortalitatea e mult mai mică, din nefericire noi suntem pe primul loc la mortalitate”, a spus prof. dr. Alexandru Rafila, într-o emisiune la Digi 24. Acesta este de părere că fie sistemele de sănătate au adoptat schemele terapeutice în aşa fel încât pacienţii nu mai ajung să aibă forme foarte grave şi mortalitatea s-a redus, fie pur şi simplu faptul că, în general, se îmbolnăvesc persoane tinere şi există strategii care să evite infectarea persoanelor vulnerabile a dus la reducerea impactului asupra sistemului de sănătate. „Eu am o singură speranţă: ca virulenţa acestui microorganism să scadă în timp şi, chiar dacă va produce infecţii, să producă infecţii în general uşoare”, a precizat profesorul Rafila.
Specialiștii: Trebuie să fim cu toții precauți
Nici luna septembrie nu este cu mult mai ușoară pentru noi. România a trecut pragul de 100.000 de îmbolnăviri. Vineri, 11 septembrie, pe teritoriul țării noastre erau confirmate 101.075 de cazuri de persoane infectate cu noul virus. „Noi suntem într-un platou, într-un platou din ăla dinţat, să-i spunem, al celei de-a doua faze sau a doua cocoaşă din primul val. Este o lună grea luna septembrie, prin precauţiile pe care trebuie să le asumăm şi să le respectăm toţi. Am avut un 1 septembrie cu reluarea activităţii în restaurante, cu reluarea activităţilor în teatre şi cinematografe, cu reîntoarcerea populaţiei din concedii şi aglomerarea transportului în comun. Va urma 14 septembrie cu deschiderea şcolilor, iar, la fel, o supraaglomerare a transportului în comun, o lună de campanie electorală, alegeri pe 27. Sunt nişte reluări de activităţi pe care le-am preconizat în contextul respectării unor norme. Am precauţii, ceea ce ar trebui să avem toţi dintre noi. Precauţii care să trebuie să meargă la un efort comun, la un parteneriat atât noi, ca Minister al Sănătăţii, Guvern, precum şi părinţi, copii, profesori”, explică ministrul Sănătății, Nelu Tătaru.
Asimptomaticii nu mai solicită externarea
Potrivit ministrului Sănătății, pacienții devin tot mai responsabili. Pentru a-și proteja familiile, asimptomaticii nu mai vor să fie externați din spitale înainte de a fi complet vindecați. „Dacă vă amintiţi, în prima fază sau în prima parte a acestui val pandemic se discuta foarte mult de un curent al asimptomaticului. Toată lumea era pe asimptomatic, îl foloseau şi în scop electoral, la un moment dat. Acel asimptomatic pe care toată lumea îl cerea acasă, în acest moment puteţi vedea că în unităţile spitaliceşti nu pleacă acasă, nu mai vrea să meargă acasă, protejându-şi familia şi observând că un incipient de asimptomatic poate deveni un simptomatic şi revenirea lui în spital poate fi tardivă, au fost şi decese”, a spus Nelu Tătaru, la Digi 24.
