Marţi,12 februarie ne-am aflat în vizită la Institutul Naţional de Fizică a Pământului (INFP) de la Măgurele. Pentru cercetătorii de aici, o zi obişnuită de lucru,începută cu un seism slab, în zona Vrancea, la 104 km adâncime, şi continuată imediat cu informarea potrivit căreia stațiile Re-ţelei Seismice Naţionale (RSN) au înregistrat un cutremur produs pe teritoriul Coreei de Nord, la ora 02:57:50 GMT, eveniment recunoscut ulterior de către guvernul Republicii Populare Democrate Coreene ca test nuclear.
“O activitate seismică normală pentru România”, ne-a dat asigurări directorul general al Institutului, dr. ing. Constantin Ionescu, completând cu faptul că, până la acest moment, nu s-au obţinut rezultate care să arate că un cutremur vrâncean adânc are anumite semnale, pe baza cărora se pot face anumite predicţii. “Este adevărat, în aceeaşi măsură, că nu trebuie respinse cercetările în domeniu”, a completat directorul Ionescu, referindu-se în acest context la sistemul rapid de alarmare seismică pentru instalaţii periculoase (REWS), conceput şi realizat de către specialiăti de la INFP şi ai Universităţii Karlsruhe din Germania.
REWS îşi propune avertizarea rapidă a instalaţiilor civile şi industriale, care pot deveni periculoase în cazul producerii unor cutremure puternice în zona Vrancea. Spre exemplu, se poate folosi pentru protecţia unor sisteme chimice periculoase şi a unor instalaţii petroliere; la închiderea valvelor la conductele de gaze naturale, în scopul reducerii riscului de incendiu; pentru izolare electrică şi protecţia unor sisteme computerizate delicate; pentru izolarea unor sisteme din reţeaua de distribuţie a energiei electrice; sau pentru protecţia sistemelor de transport pe şine (tren, metrou, etc). Sistemul foloseşte eficient intervalul de timp dintre momentul în care unda “P” a unui cutremur puternic este detectată la suprafaţă în zona epicen-trală Vrancea, şi momentul sosirii undei periculoase “S” în amplasamentul care trebuie protejat. Pentru Bucureşti, acest interval de timp este de aproximativ 25 – 28 de secunde şi depinde de adâncimea la care se produce cutremurul, precum şi de condiţiile de propagare a undelor seismice prin sol. Fluxul de date al REWS porneşte de la înregistrarea cutremurului, luarea deciziei de alarmare, transmiterea alarmei la destinatar şi acţion-area sistemelor de siguranţă a obiectivelor, pentru evitarea avariilor şi accidentelor. Avertizarea rapidă, în cazul cutremurelor puternice, poate să reducă substanţial pierderile de vieţi şi pagubele materiale pe o arie extinsă faţă de zona Vrancea.
În România, alarmarea seismică REWS este folosită în extrem de puţine locaţii – spre exemplu, la iradiatorul Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară “Horia Hulubei” de pe aceeaşi platformă de la Măgurele, la reactorul de cercetări nucleare de la Piteşti sau la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvolare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice de la Râmnicu Vâlcea.
Micii seismologi
Dr. ing. Constantin Ionescu ne-a vorbit şi despre programul naţional ROEDUSEIS – reţea seismică educaţională în România, program aflat în derulare, ce urmăreşte instruirea elevilor și profesorilor în analiza și interpretarea datelor seismologice; realizarea unor materiale educaționale pe înţelesul tuturor; instalarea în școli a unor seismometre și utilizarea acestora și a datelor înregistrate în scop didactic și educativ; dezvoltarea unor module în cadrul curriculei școlare și propunerea pentru implementarea acestora în programa școlară obligatorie sau, o mai bună pregătire practică a studenţilor şi masteranzilor în ceea ce priveşte importanţa seismelor pentru studiile de mediu.
ROEDUSEIS va crea o bază de date cu înregistrări seismice de la aparatura instalată în școli, ce va fi integrată ulterior în arhiva seismică națională și internaţională. Datele obţinute vor fi utilizate în scopul dezvoltării metodologiilor de management integrat al riscului. Nu în ultimul rând, se ur-măreşte creșterea conștientizării necesității geoștiințelor ca discipline pre-universitare, creând potențialul promovării acestora ca opțiune pentru o viitoare carieră.
Precursori la analiză
Pentru a estima mai bine timpul de apariţie a unui cutremur, specialiştii observă fenomenele precursoare ale acestora – acele fenomene fizice anormale care apar înainte de cutremure. Spre exemplu, emisiile de radon (studiate în anii `70-`80, însă fără rezulatate concrete), preşocurile (cu-tremure moderate care preced şocurile principale), semnalele electrice seismice sau comportamentul animalelor. Astfel, o creştere a activităţii seismice de tip preşoc a permis evacuarea cu succes a peste un milion de oameni cu o zi înainte de cutremurul din 4 februarie 1976 (magnitudine 7.3) din Haicheng, China. Însă, în timp ce aproape jumătate dintre cutremurele majore sunt precedate de preşocuri, doar 5-10% dintre cutremurele mici se dovedesc a fi preşocuri, acest lucru conducând la multe alarme false. Metoda “semnalelor electrice seismice” funcţionează cu ajutorul unei reţele telemetrate de conductori instalaţi în pământ. Cercetătorii susţin că metoda este capabilă să prezică cutremure cu magnitudine de peste 5, cu o eroare de 100 km faţă de epicentru, eroare în magnitudine de până la 0.7 grade şi o diferenţă de timp de la 2 ore până la 11 zile. Metoda este uti-lizată în Japonia. Iar despre comportamentul neobişnuit al animalelor, în apropierea producerii unui seism, se vorbeşte încă de la începuturile seis-mologiei. Spre exemplu, în folclor circulă vorba că unele animale sunt mai capabile decât altele în predicţia cutremurelor, în special, câinii, pisi-cile, găinile, caii sau alte animale mai mici. Nu în ultimă instanţă, o posibilă metodă de a prezice cutremurele, deşi nu a fost testată încă, este frac-toluminescenţa. Înainte de cutremurul din 1995 din Kobe, Japonia, mulţi oameni au spus că au văzut multe luminiţe roşii şi albastre pe cer pentru o perioadă de 100 milisecunde.
Zone seismice Zone seismice
Seismicitatea României este repartizată pe mai multe zone epicentrale: Vrancea, Făgăraș – Câmpulung, Banat, Crișana, Maramureș și Dobrogea. La acestea se adaugă zone epicentrale cu importanţă locală în regiunea Jibou și Târnavelor în Transilvania, nordul și vestul Olteniei, nordul Mold-ovei și Câmpia Română.
