Am folosit în titlu un termen de sezon, cu un scop anume. Veţi vedea, în continuare, de ce. Cert este că aşezarea ilfoveană a cunoscut, în ultimii doi ani şi jumătate, transformări profunde din punct de vedere administrativ şi edilitar. În urma acestora, viaţa locuitorilor din Brăneşti s-a schimbat în bine. Nici cei mai mari cârcotaşi nu pot să nege acaeastă afirmaţie. „Vinovaţi” de această situaţie? Primarul Nicu Cismaru, vicele Cornel Stancu şi, bineînţeles, membrii Consiliului Local Brăneşti.
Vă povesteam, acum ceva vreme, despre strategia primăriei din Brăneşti de combatere a problemelor cauzate de ninsorile abundente şi de viscol. Despre organizarea aproape de tip militar a echipelor de deszăpezire şi despre hărţile stradale cu zonele de intervenţie care ar fi putut crea neajunsuri. Edilii ne vorbeau, atunci, despre nămeţii care se formează invariabil în zona satului Islaz şi care blocau circulaţia pe DN 3 şi de faptul că parazăpezile ar fi fost soluţia cea mai eficientă.
Parazăpezi „Made in Brăneşti”
Exasperaţi de ineficienţa măsurilor luate de CNADNR, primarul şi viceprimarul comunei, sprijiniţi de consiliul local, au hotărât să „ia taurul de coarne”. Un prim pas a fost achiziţionarea unor parazăpezi tip plasă, care s-au dovedit destul de eficiente. Doar că, erau destul de piperate la preţ. Mai ales că, în urma calculelor făcute, ar fi fost nevoie de vreo 5 kilometri de astfel de parazăpezi. Un efort financiar cam mare, pentru un buget atât de mic. De aceea, s-a luat hotărârea ca, în 2014, angajaţii gospodăriei comunale să confecţioneze ei înşişi parazăpezile, în atelierele proprii. Despre soluţia pe care au găsit-o edilii brăneşteni ne povesteşte Cornel Stancu, viceprimarul comunei: „În iarna aceasta am montat aproape 3 kilometri de parazăpezi. În primă instanţă, am luat o plantaţie de salcâmi de la pădure, am făcut din ei pari de 2,5 m, iar din vârfurile lor am confecţionat ţăruşi. Apoi am achiziţionat plasă din plastic, cu ochiuri de 3-4 cm. Şi am făcut un experiment: am bătut parii pe marginea terenului de fotbal, am întins plasa şi am constatat că „invenţia” noastră este eficientă. Drept urmare, am pus‑o în practică. Am constatat, însă, că montarea parazăpezilor este foarte laborioasă. Era foarte multă muncă, iar lucrările înaintau greu. După vreo 2 kilometri, am ajuns la concluzia că trebuie să găsim altă variantă. Şi, pentru că aveam nişte fier beton care ruginea în faţa noii săli de sport de la Liceul Agricol, am hotărât să-l folosim la executarea parazăpezilor, în atelierul gospodăriei comunale.”
Văzând şi făcând
Cornel Stancu ne-a mai povestit şi cum au învăţat să confecţioneze şi să monteze corect parazăpezile. „Am mers împreună cu meşterul nostru de la atelier pe A2 să vedem cum arată parazăpezile utilizate de CNADNR. L-am întrebat dacă poate să facă şi el ceva similar şi mi-a încuviinţat că da. Aşa ne-am apucat de treabă. La început am confecţionat rame la 2,5 m, dar pierdeam la plasă. Aşa că le-am făcut de 3 metri. Acest lucru ne-a uşurat enorm munca. Ele pot fi montate foarte rapid, sunt ieftine şi eficiente. Cu primele modele montam cam 300 de metri pe zi. Acum, cu noile rame, punem cam 2 km pe zi! Mai mult, ele sunt foarte uşor de demontat şi depozitat, când vine primăvara”, povesteşte viceprimarul. Parazăpezile au fost ulterior testate şi s-au dovedit mai mult decât eficiente, după primul viscol. Ele se întind de-a lungul DN 3, în unele zone care se înzăpezesc îndeobşte, în satul Islaz, între Brăneşti şi Vadul Anii. „Acestea sunt zonele pe care le cunoaştem, din anii trecuţi şi în care munceam o zi întreagă ca să degajăm 50 de metri de drum. Până acum am montat cam 3 km de parazăpezi, dar vrem să ajungem la 5 km. Practic, tot Brăneştiul, de jur-împrejur. Vă daţi seama că astfel facem şi o economii semnificative la combustibilul pentru utilajele de deszăpezire?”, ne-a spus Cornel Stancu, cu satisfacţie.
Armata utilajelor de deszăpezire
Iar dacă problema „zidurilor” de apărare ale comunei este aproape rezovată, edilii din Brăneşti nu au uitat nici de „armata” utilajelor de deszăpezire. De-a lungul anilor „armamentul din dotare” a crescut văzând cu ochii. De la câteva hârburi de tractoare cu plug, dotarea gospodăriei comunale este acum una „de top”. Din fondurile obţinute de la un GAL realizat împreună cu vecinii din Călăraşi, primăria a cumpărat un buldoexcavator. În toamna trecută, în zestrea primăriei au intrat şi două utilaje de tip UNIMOG, marca Mercedes, cu toate accesoriile necesare. „Societatea de Gospodărie Comunală, care aparţine Primăriei Brăneşti a primit banii pentru a achiziţiona cele două UNIMOG-uri, pentru că se ocupă cu deszăpezirea. Acestea sunt dotate cu toate accesoriile: pluguri, perii de măturat, „mulag”-uri de cosit iarba de pe şanţuri, tocătoare de crengi, sărăriţe, care la ultimul polei s-au dovedit foarte eficiente. Şi pentru ca acestea din urmă să aibă şi „muniţia” necesară, am amenajat şi o magazie de sare şi nisip”, ne-a prezentat viceprimarul Stancu „tehnica de luptă”. Iar toată investiţia a fost destul de convenabilă. Cam 25.000 de euro, pentru fiecare UNIMOG, cu tot cu accesorii, având în vedere că preţul unuia nou urcă, pe undeva, pe la 160 de mii de euro. Acestor utilaje li se adaugă şi un compactor, intrat în dotarea gospodăriei comunale anul trecut. Pentru că acesta este necesar la pietruirea străzilor din comună.
Primăria nu se va opri, însă, aici. Anul acesta, tot în cadrul GAL-ului cu Călăraşi, se vor achiziţiona o automăturătoare stradală şi două autogunoiere, astfel încât, în 2016, când expiră actualul contract de salubritate, primăria să poată asigura acest serviciu cu forţe proprii.
Ce-şi face omul cu mâna lui…
…e sfânt! Poate că tot ce v-am povesti până acum nu pare vreo mare scofală. Ei bine, am ţinut să detaliez această iniţiativă a Primăriei Brăneşti tocmai pentru că mi se pare un bun exemplu asupra modului în care poţi rezolva în mod eficient o problemă, cu bani puţini şi fără să aştepţi să „ţi se dea”. Iar în ultimii doi ani şi jumătate, edilii brăneşteni ne-au oferit multe asemenea exemple. Secretul? Să-ţi doreşti să realizezi ceva pentru localitatea pe care o gospodăreşti şi multă ingeniozitate. Pentru că românii, se ştie, au o ingeniozitate nativă. Dacă nu mă credeţi, daţi o fugă până la Brăneşti. Vă garantez, veţi avea ce vedea. Cât despre „avalanşa” de proiecte de anul acesta, într-un număr viitor.
