De câteva luni bune, oraşul Buftea e într-o frământare specifică reconstrucţiei pe care oricare buftean o poate recunoaşte din proprie experienţă. Faci deranj pentru ca, apoi, să pui totul la loc. Nu poţi să zugrăveşti cu toată mobila într-o cameră. Lucrurile nu stau altfel la nivel macro, iar decorurile oraşului cinematografiei se modernizează. Cum şi de ce povesteşte primarul oraşului, Gheorghe Pistol.
Apă şi canal, urgenţa întâi
La Buftea, reţelele de alimentare cu apă însumau, până la începerea lucrărilor, un procent de 77%, iar sistemul de canalizare era asigurat pentru 50% din populaţia oraşului. Ce povesteşte Gheorghe Pistol: „Procentele acelea pe care le-aţi văzut în acte datează din anii 1974 şi 1981. În momentul de faţă, suntem în faza de desfăşurare a unui proiect grandios, realizat cu SC RAJA SA Constanţa, denumit „Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată pentru Regiunea Constanţa-Ilfov”. Mă întrebaţi de ce cu RAJA? Când am fost învestit în acest mandat, am găsit deja o colaborare cu RAJA, aprobată în martie 2011. Apoi, în iulie 2013, Consiliul local Buftea a aprobat studiul de fezabilitate şi indicatorii tehnico-economici pentru două lucrări: „Reabilitarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare în oraşul Buftea” şi „Reabilitarea şi extinderea surselor de captare şi tratare a apei potabile din Buftea şi comuna Corbeanca şi construcţia staţiei de epurare în oraşul Buftea”. Ne mândrim cu acest proiect care este cel mai grandios al oraşului. Că era necesar, era mai mult decât evident, mai ales din considerente de sănătate publică. Conductele pentru apă montate în 1974 erau din azbociment şi oţel, iar calitatea apei pe care am găsit-o la preluarea mandatului era mult sub nivelul minim admis. S-a mai scris, dar atunci, la preluarea mandatului, am fost personal şi am luat 100 de probe de apă din 100 de puncte. Pe youtube există filmul acestei operaţiuni din iulie 2012 şi drept să vă spun, rezultatele nu au fost deloc îmbucurătoare. De aceea, în 2013 s-a aprobat studiul de fezabilitate şi în iunie 2014 au început lucrările. Dacă totul merge în ritmul de până acum, avem toate speranţele ca până la finele lui 2015 să se termine lucrarea. Acum avem deja 4.000 de branşări şi ne apropiem de 99%. Vrem să închidem inelul central al oraşului şi apoi să continuăm cu străzile şi uliţele mai îndepărtate. Reabilitarea a costat circa 3,9 milioane de euro, iar staţia de epurare, circa 9,4 milioane de euro. Vorbim de fonduri europene, să ne înţelegem. Buftea contribuie la toate acestea cu 0,9 %, adică 220.388 euro. (Să împărţim suma la 23.000 locuitori rezultă un cost din bugetul local de 9 euro pe persoană.) Între 1990 şi 2015 nu s-a făcut nimic în privinţa apei şi a canalizării, Buftea nu mai primea niciun aviz pentru canalul colector. Din punct de vedere economic eram închişi, nu mai primeam niciun aviz de branşare de la Apa Nova. Acum, cu noua staţie de epurare care se construieşte putem primi ape uzate, pe lângă Buftea, şi de la Corbeanca, de la Mogoşoaia şi Crevedia, căci vorbim în acest caz de o regiune şi nu doar de o localitate. Staţia este modulară, foarte modernă şi este proiectată pentru 53.413 persoane. Am făcut posibil ca într-un timp foarte scurt să canalizăm şi am reuşit să ducem apă şi canal şi în zonele mărginaşe, unde ne dorim să vină investitorii. Mai exact, la cartierul de tineri, pe care în septembrie îl vom aduce în atenţie celor doritori. Acolo, pe strada Independenţei, sunt 314 locuri de casă pe care dorim să le dăm tinerilor, cu posibilitatea ca într-un an de zile să-şi facă casa şi apoi să-l cumpere. Avem 4 proiecte de case din care ei trebuie să aleagă.”
Ce caută stâlpii în mijlocul trotuarelor?
E o întrebare pe care nu aveam cum să nu i-o adresez primarului din Buftea, căci lucrurile nu se leagă în privinţa acestor stâlpi de iluminat. Iar primarul spune: ”Când au făcut cadastrul în Stereo 70 sau în Stereo varianta locală, proprietarii au intrat cu cadastrul în domeniul public. Au îngustat trotuarul. Fiind vorba despre fonduri europene, nu ai cum să faci investiţie pe proprietate privată. Dacă mergeam să lămuresc persoanele respective că trebuie să refacă cadastrul, ar fi avut impresia că primăria vrea să le ia terenul. Lucrurile nu vor rămâne aşa, se vor rezolva ori de bună voie, ori în instanţă, ori dăm o hotărâre de consiliu local în care vom readuce toate terenurile în forma iniţială în Stereo 70 şi dăm cadastrele oamenilor. Doar că noi nu mai aveam timp de aşteptare, aşa că am luat axul drumului unde nu aveam suprapunere şi ne-am îngustat cu trotuarul. Am avut problema aceasta pe toate străzile şi aproape că, la un moment dat, nu mai voiam să facem trotuare. Se putea renunţa legal la trotuare, dădeam notă de renunţare. Am luat, însă, limita cea mai apropiată. La unii e 1 m, la alţii 1,50 m. Stâlpul trebuia să aibă o bază, o structură. După rezolvarea problemei de proprietate, ne dorim lărgirea trotuarelor cu o pistă de biciclete. Ideea este că reţelele de apă-canal vor fi acoperite de asfalt şi se suprapun astfel lucrările cu PIDU, Programul Operaţional 2007-2013. A fost binevenită această investiţie pe apă şi canal. Altfel, dacă făceam doar asfaltarea, peste alţi ani, când am fi obţinut fonduri pentru apă şi canal, trebuia totul spart şi se transforma lucrarea într-o cheltuială dublă fără sens ”
Cine a vrut să muncească, a muncit
Este ştiut faptul că pe raza oricărei localităţi unde s-au deschis şantiere, localnicii au fost angajaţi. Buftea nu a făcut excepţie. Doar că… ”Responsabilul cu iluminatul străzilor a spus că are nevoie de oameni pentru munca fizică (la săpat, adică) şi a anunţat că aduce 50 de oameni de la Târgovişte. Discutând, i-am spus că sunt şi în Buftea oameni care nu au de lucru şi atunci s-au reorientat. Celor angajaţi li se dădea echipamentul complet (cască, uniformă), 1.500 lei pe lună şi bonuri de masă pentru 15 metri de săpat pe zi. După două zile, responsabilul respectiv a venit disperat la mine pentru că buftenii nu numai că au plecat, dar au luat cu ei şi sapele şi echipamentul. Aşa că, într-un final, au adus oameni de la Târgovişte să muncească la Buftea. Fiecare proiect european derulat la Buftea a adus, implicit, şi locuri de muncă, încă din 2013 şi cei care au vrut, într-adevăr, să muncească, au făcut-o”, povesteşte Gheorghe Pistol.
Unic în ţară, cursele de câini
Cum 2016 bate la uşă, discuţiile despre ce este în planul primăriei nu aveau cum să nu apară. Astfel, am aflat că Buftea se pregăteşte să fie singura localiate din ţară cu un teren adaptat curselor cu câini. „Nu avem aşa ceva în ţară, discuţiile sunt foarte avansate şi aşteptăm standardele de le federaţia internaţională. Demersurile au fost începute la solicitarea multor iubitori de câini de pe raza judeţului şi care merg în Ungaria, la curse. Vrem să ştim exact normele pentru a organiza la noi, va fi la standard, cu tribune, boxe etc. Încercăm un proiect european, nu ştim dacă vor fi deschise finanţării astfel de parcuri, dar, dacă nu, o vom face din banii primăriei.”, spune primarul.
Licitaţie pentru lac
Şi tot 2016 aduce preocupări pentru petrecerea timpului liber la Buftea. Gheorghe Pistol spune: „De la anul, când totul va fi terminat, ne vom putea permite să avem evenimente căci nu puteam începe cu panseluţele. Am văzut fotografii din anii 1960, când pe lac erau bărcuţe, motiv pentru care vrem să participăm noi, Primăria, la licitaţia privind lacul din zona Calul Bălan. Lucrez la un program de dezvoltare în care Primăria să aibă drept de preempţiune. Sunt atâţia oameni care au crescut pe malul lacului şi care reuşeau să-şi hrănească familia cu cei trei peştişori pe care îi prindeau acolo. Acum nu mai e voie, lacul este privat, de circa 10 ani. Şi în toţi aceşti ani nu s-a făcut nicio investiţie. Culmea! Materialul care a rezultat de la săparea şanţurilor pentru canalizare l-am pus pe diguri pentru întărire, să nu se întâmple ceva neplăcut pentru atâtea gospodării câte sunt în jur. Am fost la Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea, de care aparţine lacul, şi le-am comunicat intenţia noastră de a concesiona lacul şi s-au mirat: am fost primul primar care, în 20 de ani, a cerut aceasta pentru comunitate. O să facem frumos, într-un final, să fie mândri oamenii că locuiesc la Buftea!”
Bine de ştiut
Proiecția Stereografică 1970, prescurtat Stereo 70 reprezintă proiecția cartografică oficială a României. Aceasta a fost adoptată în anul 1973 și toate lucrările topo-geodezice efectuate pe teritoriul României sunt executate în sistem de proiecție Stereo 70 sau Stereografic 1970: hărți și planuri cadastrale etc. Ca urmare a Decretului nr. 305 din septembrie 1971, emis de către Consiliul de Stat al României, în sectorul civil al țării s-a decis înlocuirea proiecției Gauss-Kruger cu o nouă proiecție denumită Proiecția Stereografică 1970
Vrem un oraș „ca afară”?
Buftea se pregătește să atingă Directivele europene impuse ţării (Directiva 98/83/CEE pentru apă și Directiva 91/271/CE pentru apă uzată și care pot fi accesate pe internet) noastre privind introducerea apei și a canalizării, care constituie fundamentul de dezvoltare al oricărei comunităţi. Fondurile care vin de la Bruxelles nu se pot accesa în ritmul pe care îl doresc cetăţenii sau primarul, ci într-unul adoptat la nivel european. Sunt mai multe etape care vizează scrierea proiectelor, discutarea, aprobarea sau nu, organizarea licitaţiilor, demararea șantierelor. Liniile de creditare se deschid pe perioade diferite și pentru domenii diferite. Acele localităţi care au accesat fonduri pentru perioada 2007-2013 sunt mult mai înaintate din punctul de vedere al dezvoltării. Vrem să trăim „ca afară”, doar că „afară” toată populaţia are apă și canalizare de acum 50 de ani, cel puţin. Ne trebuie, în consecinţă, răbdare.
