Speranță, credință și iubire
25 martie este ziua Bunei Vestiri. La acest mare praznic al ortodoxiei răsună glas de bucurie. Arhanghelul Gavriil îi vestește Fecioarei Maria că va lua în pântece și va naște în lume pe Fiul lui Dumnezeu, mântuirea întregului neam omenesc. Această zi aduce bucurie, căci Dumnezeu a căutat cu milă și cu îndurare din cer spre pământ și a auzit suspinele strămoșilor noștri și plângerea tuturor celor ce se chinuiau în iad, de la începutul lumii.
Sfânta Evanghelie de la Luca ne spune: În luna a șasea, adică în luna martie, căci la evrei anul începe la 1 septembrie, a fost trimis Arhanghelul Gavriil de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret, către o fecioară logodită cu un bărbat care se numea Iosif, din casa lui David, iar numele Fecioarei era Maria. Și intrând îngerul la ea, a zis: “Bucură-te, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei… (Luca 1, 26-28). Dar fecioara s-a spăimântat și s-a tulburat la vederea îngerului și mai ales, la auzirea cuvintelor lui și cugeta întru sine: Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta? Iar îngerul Domnului, văzând-o pe dânsa așa de tulburată, i-a liniștit sufletul cu aceste cuvinte: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu și, iată, vei lua în pântece și vei naște Fiu și vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare și Fiul Celui Preaînalt Se va chema (Luca 1, 30-32). Arhanghelul, voind a-i lămuri minunea cea mai presus de fire, care va fi cu ea, îi spune: Duhul Sfânt se va pogorî peste tine și puterea Celui Preaînalt te va umbri (Luca 1, 35). De vrei să te încredințezi și de altă minune, mai nouă, du-te la rudenia ta, Elisabeta, și vei vedea că și ea, fiind stearpă, este acum în a șasea lună de când a zămislit” (Luca 1, 36).
Hristos S-a zămislit în preacuratul pântece al Fecioarei Maria
Ascultând cu mare atenție cuvintele dumnezeiescului arhanghel și înțelegând ce fel de chemare are ea de la Dumnezeu, Sfânta Fecioară Maria a primit cuvintele lui și, hotărând din toată inima să asculte porunca lui Dumnezeu cea trimisă ei prin îngerul Gavriil, cu mare smerenie, a zis: Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău! (Luca 1, 38). În clipa aceea, când Fecioara a acceptat porunca și a rostit cuvântul “Fie mie după cuvântul tău!”, S-a și zămislit Iisus Hristos în preacuratul ei pântece. Iată deci, cum a început prealuminatul praznic al Bunei Vestiri, pe care astăzi îl prăznuim. Odată cu începutul acestui dumnezeiesc praznic, s-a început și plinirea planului lui Dumnezeu pentru mântuirea neamului omenesc și al descoperirii tainei celei din veac ascunse și de îngeri neștiută.
Se zidește o lume nouă
Cea mai smerită dintre toate fecioarele cele smerite, a sfârșit vorbirea cu Arhanghelul cu cuvinte liniștite: „Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău!” Ea nu spune: „Iată roaba ta, o, Arhanghele”, ci spune „roaba Domnului”, întrucât ea știe că Arhanghelul este doar un vestitor al Voii lui Dumnezeu și că el, deși puternic și nemuritor, este doar un slujitor al Dumnezeului celui viu. Pe de altă parte, ea nu spune: „fie mie după cuvântul Domnului”, ci „după cuvântul tău”, arătând astfel cinste față de căpetenia nemuritoare a oștii cerești. Atât un gând, cât și celălalt, arată ascultarea ei binevoitoare și smerenia cea mai desăvârșită. Un răspuns atât de chibzuit putea fi dat numai de către o inimă curată. În clipa ispitei din Rai, Eva a uitat aceste cuvinte și a luat aminte la cuvintele lui Satan, inima ei făcându-se necurată în clipa aceea. Din pricina acestei necurății, dreapta ei judecată a părăsit-o. Inima Evei s-a necurățit din pricina mândriei și a neascultării și mintea ei s-a întunecat. Din pricina mândriei și a neascultării față de Dumnezeu, lumea cea veche a căzut, oamenii s-au făcut stricăcioși și întreaga zidire se afla în suferință. Lumea cea nouă se zidește pe smerenie și ascultare. Smerenia și ascultarea Preasfintei Maici a Domnului nu se pot grăi în cuvinte. Numai Fiul ei, Mântuitorul și Înnoitorul întregii zidiri o va întrece prin smerenia și ascultarea Lui. Vestea sa cea bună nu este numai o vorbă, ci se face lucrare, ca fiecare dintre cuvintele lui Dumnezeu. Dumnezeu vorbește și se face. În acea clipă s-a petrecut întruparea. Din acest moment, îngerul nu mai are nimic de spus și se face nevăzut.
Prin Sfânta Fecioară, omul se reașează la unison cu Dumnezeu
Buna Vestire este actul prin care Dumnezeu consultă libertatea omului și o invită la participare. Dacă, prin Adam și Eva, omul se pronunțase împotriva lui însuși, prin Fecioara Maria el se reașează la unison cu Creatorul și-și restaurează propria libertate, redându-i, în același timp, direcția pentru care îi fusese, întru început, dăruită libertatea. Printr-un singur cuvânt, Maria e purtătoarea de cuvânt a tuturor risipiților ce aspiră la un destin comun, obștea mântuiților Domnului.
Maica Domnului se roagă pururea pentru noi
Biserica o numește pe Fecioara Maria mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii. Nu e greu de înțeles de ce. Aceștia, neavând trupuri, nu sunt supuși ispitei și căderilor trupești, dar Sfânta Fecioară, purtătoare de trup, a păzit curăția neîntinată și l-a păstrat ca pe un potir de aur, lămurit în focul dumnezeiesc. Fecioara Maria, deși mai presus de îngeri, rămâne solidară cu noi, oamenii, și cu a noastră mântuire. Maica Domnului rămâne împreună cu noi, căci prin ea ne-am rostit opțiunea pentru mântuirea prin Iisus Hristos și tot prin ea nădăjduim întru neputințele noastre. Poate că de aceea Maica Domnului ne și este atât de dragă. În vreme ce pentru Domnul Hristos avem un dublu sentiment, de iubire pentru Mântuitor, dar și de teamă pentru Judecător, pentru ea nu avem decât unul, cel de iubire, pentru aceea care niciodată nu va judeca, ci pururea se roagă pentru noi. În numele nostru.
Să învățăm de la Ea smerenia!
La praznicul Bunei Vestiri, “Maica Domnului ne arată cât de mare este respectul lui Dumnezeu pentru libertatea omului, dar și cât de mare este libertatea omului care se unește cu libertatea lui Dumnezeu, cât de mare este smerita împlinire a voii lui Dumnezeu, când omul iubește pe Dumnezeu ca răspuns al său la iubirea lui Dumnezeu”, după cum spune Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Să ne ajute Bunul Dumnezeu să o cinstim pe Maica Domnului, așa cum a făcut-o Arhanghelul Gavriil și să învățăm de la Maica Domnului smerenia, având nădejdea că Dumnezeu lucrează totdeauna spre binele nostru! Amin.
