@ Executivul promite investiții record și stabilitate economică, dar experții avertizează asupra riscurilor bugetare

Guvernul României a aprobat sâmbătă, în cadrul unei ședințe speciale, proiectul de buget pentru anul 2025, fără a introduce modificări față de varianta inițială. Acest buget, construit pe o creștere economică estimată de 2,5% și un deficit bugetar de 7% din PIB, a fost criticat de experți pentru optimismul său, în timp ce premierul Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, au susținut că este echilibrat și sustenabil. Urmează ca proiectul să fie supus dezbaterii și votului în Parlament în cursul acestei săptămâni, în regim de urgență.

Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 739, ediția print

Premierul Marcel Ciolacu a subliniat că noul buget nu aduce modificări în ceea ce privește taxele și impozitele, concentrându-se pe investiții record, reducerea cheltuielilor administrative și susținerea categoriilor vulnerabile. „Adoptăm azi proiectul de buget pe 2025, unul fără modificări de taxe și impozite. Este un buget de dezvoltare, la fel ca și anul trecut, în care investițiile ajung la un nou record, respectiv 150 de miliarde de lei, un plus de 30 de miliarde față de anul trecut“, a declarat Ciolacu, înainte de începerea ședinței. Investițiile pentru 2025 sunt estimate la 150 de miliarde de lei, reprezentând 20% din totalul cheltuielilor, ceea ce, potrivit premierului, va contribui la creșterea PIB-ului până la 1.913 miliarde lei, iar în a doua jumătate a anului la 2.000 de miliarde lei, echivalentul a 400 de miliarde de euro.

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a afirmat că bugetul a fost elaborat pe baza unei prognoze prudente și include fonduri suficiente pentru plata salariilor, pensiilor și ajutoarelor sociale. „Am adoptat astăzi bugetul la care am lucrat aproape 4 săptămâni. Este un buget cumpătat, care se bazează pe o prognoză prudentă. Este un buget echilibrat, pe lângă investiţii avem fonduri suficiente să plătim salarii şi pensii. Punem fundamentele unei noi viziuni prin care să rezolvăm o serie de probleme structurale“, a declarat ministrul. Conform proiectului, veniturile bugetare sunt estimate la 667,5 miliarde de lei, echivalentul a 34,9% din PIB, în timp ce cheltuielile se ridică la 802,1 miliarde de lei, reprezentând 41,9% din PIB. Alocările bugetare prevăd creșteri semnificative pentru Ministerul Transporturilor, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Educației și Ministerul Muncii, în timp ce Ministerele Culturii, Agriculturii și Afacerilor Externe, precum și Administrația Prezidențială și Parlamentul, primesc fonduri mai reduse comparativ cu anul precedent. De asemenea, pentru sectorul IT și cercetare, Guvernul a prevăzut suplimentarea bugetului cu scopul de a atrage mai multe investiții private.

Măsuri și impact asupra economiei

Pe lângă investițiile majore, premierul Ciolacu a anunțat măsuri de protecție socială, inclusiv creșterea salariului minim la 4.050 de lei și ajustarea câștigului salarial net cu 6,1%, depășind rata inflației estimate la 4,4%. „Protejăm în continuare puterea de cumpărare a românilor cu venituri mici. Am crescut din 1 ianuarie salariul minim la 4.050 lei. În 2025, câştigul salarial net va creşte cu 6,1%, peste nivelul inflaţiei de 4,4%. Am insistat să acordăm un sprijin financiar pentru pensionarii cu venituri mici şi îmi asum această decizie“, a mai subliniat Ciolacu. De asemenea, vor fi alocate 11 miliarde de lei pentru Programul Anghel Saligny și PNDL, 8,2 miliarde pentru proiectele PNRR și 3,3 miliarde pentru fondurile europene. O prioritate majoră a bugetului pe 2025 este absorbția fondurilor europene, Guvernul alocând 4,6% din PIB pentru proiectele finanțate de Uniunea Europeană, ceea ce reprezintă 17,5 miliarde de euro. Premierul a declarat că va exercita presiune maximă pentru utilizarea acestor fonduri, considerând că acest aspect este esențial pentru dezvoltarea României.

Controverse și critici

Mediul de afaceri și experții economici ­și-au exprimat îngrijorările privind sustenabilitatea acestui buget. Re­prezentanții Romanian ­Business Leaders consideră că di­ferența dintre veniturile și cheltuielile statului, de peste 26%, este dificil de acoperit fără majorări de taxe în a doua jumătate a anului. „Va veni luna iunie, ne vom uita pe execuția bugetară, vom vedea câte sume au venit de la UE și mesajul public va fi: Uniunea Europeană nu ne-a dat banii așa cum am crezut noi. Și atunci, cel mai probabil va veni un mesaj: trebuie să facem ceva și rezultă răspunsul probabil, care nu va fi scăderea semnificativă a cheltuielilor publice, ci majorarea taxelor și impozitelor“, a declarat Marius Ștefan, președintele Romanian Business Leaders. De asemenea, Consiliul Fiscal a emis un raport preliminar în care atrage atenția asupra faptului că proiecțiile bugetare sunt optimiste și că există riscuri semnificative în atingerea țintelor de venituri și cheltuieli. „Diminuarea deficitului bugetar va fi dificilă și va necesita măsuri suplimentare pe termen mediu și lung”, se precizează în raport.

Proiectul de buget a fost transmis Parlamentului, unde urmează să fie dezbătut și votat în această săptămână. Dezbaterile în plenul reunit al celor două Camere sunt programate pentru miercuri, iar votul final va avea loc joi. În cazul în care va fi aprobat, bugetul va deveni lege și va intra în vigoare la începutul exercițiului financiar 2025. În acest context, ex­perții spun că auto­ritățile trebuie să convingă atât mediul de afaceri, cât și instituțiile financiare internaționale de fezabilitatea bugetului, într-un climat economic marcat de incertitudini. „Este o alocare istorică de 4,6% din PIB, adică peste 17,5 miliarde euro. Sunt anii de vârf ai dezvoltării noastre folosind banii europeni și voi pune o presiune uriașă pe toată lumea să luăm acești bani! Am cerut ca suma alocată investițiilor să fie mai mare decât deficitul, deoarece așa e corect pentru români“, a completat premierul Marcel Ciolacu.