La un an de la preluarea funcţiei de director executiv al Casei Judeţene de Pensii Ilfov, pe lângă lucrul de zi cu zi, Pavel Sile a reușit să ofere angajaţilor, dar și pensionarilor, un loc și un mediu de lucru care să aibă mai multe în comun cu decenţa.

Instalată în clădirea fostei fabrici de prosoape Frotierex din Bulevardul Tei, Casa Judeţeană de Pensii, cu tot ce înseamnă birouri și lucrul cu publicul, a trebuit să se adapteze clădirii și nu invers, cum era normal. Ce spune actualul directorul executiv:

„La preluarea funcţiei, deși starea clădirii era jalnică, am avut alte urgenţe legate de dosarele de pensii restante. Odată cu angajarea de personal, lucrările au început să fie finalizate la termen și, ușor-ușor, m-am putut îndrepta și spre renovări sau reparaţii. Cum noi nu suntem ordonatori principali de credite, nu puteam face investiţii, ci doar reparaţii, toate, evident cu aprobări de la Casa Naţională de Pensii.”

Camera 6 

Biroul cu numărul 6 este locul în care pensionarii vin și aduc dosarele de pensii și discută cu un consilier al casei Judeţene de Pensii. „Ca să oferim un cadru decent de discuţii, a fost nevoie în primul rând să reorganizăm arhiva, care comunică cu această cameră 6. Iar în arhivă era jale! Toate dosarele erau pe jos, de-a valma. Am dispus confecţionarea unor rafturi și apoi a început altă etapă dificilă: aceea a aranajării dosarelor în funcţie de ani etc. Nu a fost ușor deloc pentru toate angajatele Casei Judeţene de Pensii, vă asigur!

Apoi, a venit rândul biroului 6, cu sala de așteptare și holul. Nu vă imaginaţi ce era aici! Baia era subumană pur și simplu, deh, cum era într-o fabrică. S-a ras pur și simplu totul, s-a refăcut baia pentru public cu tot ce era minimum anului 2013 când am făcut lucrările: gresie, faianţă, uși. Și pentru crearea sălii de așteptare am cerut aprobarea Casei Naţionale de  Pensii și, astfel, pensionarii nu mai așteaptă pe hol să intre la camera 6, ci au un loc dedicat. Desigur, am adaptat din nou o cameră existentă, mai exact o fostă magazie care, deși nu are ferestre, este acum curată, zugrăvită, cum vedeţi. Ne trebuie niște scaune, să vedem de unde putem face rost…”, povestește Pavel Sile.

Ghișeele și casieria la parter

O altă anomalie în care s-a lucrat la Casa Judeţeană de Pensii a fost amenajarea casieriei la etajul al doilea. «Era total ilogic și, mai ales, extrem de dificil pentru pensionarii noștri să ia un act de la ghișeul de la parter, să urce la etaj să achite, să coboare și să revină la ghișeul de la care au luat actul.  Așa că am cerut din nou aprobarea președintei Casei Naţionale de Pensii pentru mutarea casieriei la parter și, din nou am găsit înţelegere. Doar că, pentru ca aceasta situaţie să devină normală a fost nevoie de refacerea completă a parterului. Totul era negru, chiar, nezugrăvit de ani de zile, în fine, ca la fabrică. Deci, am refăcut toată partea de jos și holul central, fără a întrerupe nicio zi activitatea. Au fost mutate toate ghișeele la etajul 1 pentru o perioadă, s-a zugrăvit și s-a placat cu gresie și, apoi, când am adus din nou ghișeele la parter, s-a făcut și reamenajarea casieriei. Acum sunt condiţii normale de lucru, logice și decente», spune șeful pensiilor ilfovene.

Iar transformările unei clădiri vechi nu se opresc aici pentru Casa Judeţeană de Pensii. Bugetul propriu permite astfel de renovări minime, dar cu impact major asupra muncii. Trebuie doar o mână de gospodar!