Cezar Irimia, președintele APCR: ”România merge pe contrasens, având un sistem de sănătate care condamnă pacienţii”

Din 168 de medicamente inovatoare, care au primit autorizație centralizată de punere pe piață în perioada 2018-2021, în România erau disponibile la 5 ianuarie 2023 doar 51 de medicamente, adică o rată de disponibilitate de 30%. Timpul de la aprobarea centralizată de punere pe piață până la disponibilitatea în România este de 918 zile, adică peste 2 ani și jumătate, în timp ce nemții au acces la medicamente de ultimă generație în 128 de zile, italienii în 436, maghiarii în 549, iar bulgarii în 705 zile. Timpul de acces a crescut în comparație cu datele similare ale studiului WAIT 2021, care indica un timp de așteptare de 899 de zile pentru pacienții români. În cazul medicamentelor oncologice, doar 14 din 46 – care au primit autorizație de punere pe piață în această perioadă – au fost puse la dispoziția pacienților români și doar jumătate din acestea în regim de disponibilitate completă. Timpul de acces este chiar mai mare în cazul medicamentelor oncologice, ajungând la 991 de zile pentru pacienții români.

Pacienții cronici depind adesea de tratamentele de ultimă generație pentru a-și menține o calitate a vieții acceptabilă. Din păcate, lipsa acestor medicamente le poate afecta semnificativ starea de sănătate. Ba, chiar le poate scurta viața. Diferențele în accesul la tratamente între pacienții din România și cei din alte state europene crează sentimente de inegalitate și nedreptate. Organizațiile de pacienți și medicii care îngrijesc acești bolnavi atrag atenția autorităților și societății în general asupra necesității îmbunătățirii accesului la tratamentele inovatoare. ”Privind sistemul de sănătate, România, de ani de zile, este pe contrasens. Pacienții din țara noastră sunt cei mai oropsiți din Uniunea Europeană privind accesul la investigații și tratamente. (…) Din 2014 am început acest lucru și am ajuns astăzi rușinos – la peste 500 de procese câștigate împotriva statului român pentru acces la medicație, pentru a le oferi o șansă pacienților din România. Mulți dintre pacienți au plecat în străinătate, se tratează în străinătate. (…) Decalajul între noi și Uniunea Europeană este de 5-6 ani privind accesul la medicamente. Nu este exagerat. Avem medicamente aprobate de anul trecut din noiembrie. Trebuia să fie trecute de ANM și introduse în acea listă de compensate. Nici în acest moment nu beneficiem de ele. (…) Vom continua aceste demersuri, această presiune constructivă până la urmă, dar nu vom renunța nici la procesele în instanță atunci când pacienții ne vor cere acest lucru”, a spus Cezar Irimia, președintele Alianței Pacienților Cronici din România (APCR), săptămâna trecută, ­într-o conferință de presă. Cu aproape 150.000 de membri, Alianța Pacienților Cronici din România este cea mai mare organizație de pacienți din țara noastră. Aceasta a fost înființată în anul 2012.

Nemulțumiți de limitările și ineficiența sistemului de sănătate, mulți români au început să-și caute dreptatea în instanță. Potrivit avocatului Dan Cimpoieru, ”rata de reușită a proceselor împotriva instituțiilor statului privind accesul la medicamente de ultimă generație este de peste 90%”. ”Cam în trei luni orice medicament care apare pe piața europeană ar trebui să ajungă într-o formă sau alta și pe lista de compensate. (…) Agenția Medicamentului în principiu respectă termenul de 90 de zile, dar în schimb actualizarea listei de compensate întârzie. De ce întârzie? Dar noi constatăm efectul – neintroducerea unui medicament pe lista de compensate”, a spus avocatul Dan Cimpoieru.