Membrii celor 22 de servicii publice deconcentrate care fac parte din colegiul prefectural s-au reunite pe 23 iulie pe raza cantonului silvic Snagov pentru şedinţa lunară. Locul ales nu a fost întâmplător. A fost rândul Direcţiei Silvice Ilfov şi al Inspectoratului teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare să-şi prezinte raportul de activitate în faţa prefectului Speranţa Cliseru şi a subprefectului Ionel Nae. Din partea Consiliului Judeţean Ilfov au participat vicepreşedintele Cristina Manicea. Alături de conducătorii serviciilor publice deconcentrate Ilfov a fost şi deputatul Thuma Hubert.

«Pământul are suflet,  Pădurea are viaţă»

Încă de la deschiderea şedinţei, directorul Direcţiei Silvice Ilfov, Dumitru Voicu, a ales o modalitate poetică de a demara raportul asupra stării de fapt a fondului forestier ilfovean, făcând apel, şi prin Jurnalul de Ilfov, pentru ca oamenii să încheie contracte morale cu Pădurea. “Să nu uităm nicio clipă că Pământul are suflet iar Pădurea are viaţă”, spusele directorului Direcţiei Silvice trebuie luate în seamă ca un semnal de alarmă (al câtelea, oare?) asupra zestrei pe care Mama Natura ne-a lăsat-o.

Şi pentru că vorbim de zestre, Direcţia Silvică Ilfov este administratorul unei suprafeţe de 23.000 ha de fond forestier dintre care 19.500 ha aparţine statului român iar restul de 3.500 ha aparţin unor persoane fizice. Din cele 3.500 de ha de fond forestier privat, 1.400 ha sunt fără pază, şi spune Dumitru Voicu, aici este problema nr.1 a Direcţiei Silvice Ilfov. 

Şi unei probleme, i se adaugă şi o grijă derivată din faptul că în Ilfov procentul fondului forestier este de 16 %, la nivel de ţară suntem aproape de 30% iar la nivel european ne apropiem de 37%. «Procentele sunt îngrijorător de mici în Ilfov şi, de aceea, grija noastră principală, prin Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, prin Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi Departamentul de Ape, Păduri şi Piscicultură este să găsim terenuri improprii agriculturii şi să le împădurim, asigurând creşterea fondului forestier» spune Dumitru Voicu.

Ce este gestionarea durabilă a pădurii?

Pentru că există nenumărate confuzii privind sensul cuvântului «durabil» apărut odată cu noile politici europene la care şi România s-a aliniat, directorul Direcţiei Silvie Ilfov a nuanţat că «gestionarea durabilă a fondului forestier se traduce prin faptul că noi, cei care slujim pădurea, trebuie să lăsăm generaţiilor viitoare cel puţin aceeaşi suprafaţă de pădure, în aceeaşi consistenţă, în aceeaşi compoziţie. Pădurile Băneasa, Pustnicul, Cernica şi altele sunt păduri cu rol de agrement şi recreere iar noi trebui să le păstrăm aşa”, susţine Dumitru Voicu. El nu a uitat să puncteze faptul că, în ultimii ani, efectele negative ale oamenilor asupra pădurilor s-au diminuat considerabil, dar nu au dispărut. «Sunt foarte bucuros că lumea a reînceput să descopere şi să înţeleagă sensul pădurii. Fără pădure, lumea, în general, este imposibilă» spune responsabil Dumitru Voicu.

Personal foarte puţin pentru control

Reamintind sau precizând pentru cei care nu ştiau cu ce se ocupă Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Bucureşti (ITRSV), inspectorul şef Badea Marinescu a spus că instituţia pe care o conduce funcţionează sub conducerea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, prin Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură. Ca misiuni principale ale Inspectoratului sunt activităţile de control şi implementare a politicii statului în domeniul forestier în cele 6 judeţe plus Municipiul Bucureşti care îi sunt arondate: Constanţa, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Teleorman.

La ora actuală, spune inspectorul şef Badea Marinescu, cea mai mare problemă a instituţiei pe care o conduce este lipsa de personal. Şi aceasta este jutificată având în vedere că ITRSV se ocupă de 180.000 ha de pădure întinsă pe 2 milioane de ha de teren arabil. Pe toată această suprafaţă lucrează 16 oameni dintre care trebuie eliminaţi juristul, responsabilul de resurse umane şi contabilul, care au alte atribuţii decât misiunea specifică a Inspectoratului. Astfel, pentru judeţele Constanţa şi Teleorman există  un om permanent, iar pentru restul judeţelelor sunt disponibile 4 persoane exclusiv pentru activitatea de control. 

Inspectorul şef Badea Marinescu a anunţat că pe raza judeţului Ilfov sunt 3928 ha de pădure privată, iar dintre acestea, 1483 de ha nu au pază. «Din cele 1483 ha, circa 1000 ha merită să ne zbatem şi să identificăm proprietarii pentru că, hectarele nepăzite sunt sursa de lemn a celor care se complac în a trăi din furturile de lemn din pădure» spune inspectorul şef.

Badea Marinescu a spus asistenţei că după 3 ani de eforturi deosebite, ITRSV a reuşit stoparea tăierilor din Pădurea Băneasa. Însă, noi toţi (îndrăznesc eu a spune) am rămas cu mai puţin oxigen pentru că 3000 de metri cubi de copaci au fost tăiați din Pădurea Băneasa, fără niciun drept şi fără documente.

Pe raza judeţului Ilfov există 223 de operatori economici autorizaţi pentru exploatarea şi comercializarea materialului lemnos, a anunţat inspectorul şef Badea Marinescu. Agenţii economici deţin un sistem informatic care ajută la identificarea transportului de lemne şi a identificării persoanei care a ridicat avizele de însoţire a mărfii de la imprimerie. Sistemul este în curs de îmbunăţăţire şi, odată cu apariţia noului Cod Silvic, pentru masa lemnoasă care pleacă din pădure, avizele de însoţire vor fi eliberate de ocoalele silvice de stat şi particulare. În Ilfov nu există ocoale silvice private pentru că ele nu s-ar putea susţine, există numai ocoale silvice care asigură paza pe suprafeţe mici de pădure. Însă, aşa cum spune Badea Marinescu, apar semnale că uneori ceva este în neregulă: «Când un ocol silvic solicită paza pentru 300 ha, nu se ivesc suspiciuni pentru Inspectorat. Când, însă, se doreşte paza pentru 5 ha de pădure, automat ceva e în neregulă. Toţi cei angajaţi în beneficiul pădurii trebuie să ţinem un pic mai mult la aceste suprafeţe şi, ar fi de dorit ca Romsilva să deţină monopolul pazei pădurii, cel puţin în zona de câmpie», susţine inspectorul şef ITRSV.

Prefectul întreabă, pădurarii răspund

Odată rapoartele prezentate, prefectul judeţului Ilfov, Speranța Cliseru, a adresat întrebări punctuale şi de interes pentru locuitorii Ilfovului, iar întrebarea domniei sale privind perdelele de protecţie care există doar pe hârtie a interesat întreaga asistenţă. Inspectorul şef al ITRSV, Badea Marinescu, a răspuns precizând că încearcă de 12 ani refacerea perdelelor de protecţie întrucât cele vechi sunt nefuncţionale. Cu toate acestea, există documentaţia tehnică aprobată pentru ca pe Autrostrada 1, de la km 16 la km 18, să se refacă perdelele. Situaţia este înain­tată la Romsilva pentru a se declanşa expropierea terenului pentru înfiinţarea perdelelor de protecţie.

În multe zone ale judeţului Ilfov perdelele de protecţie nici nu se mai pot face sau reface, întrucât pe acele zone au apărut construcţii care nu pot fi demolate, a precizat Badea Marinescu.

Şi directorul Direcţiei Silvice, Dumitru Voicu a adăugat că perdelele de protecţie atât de necesare pentru preîntâmpinarea ravagiilor provocate de viscole, nu se pot realiza din cauza neînțelegerii cu proprietarii pentru care, în schimbul terenului, trebuie asigurate despăgubiri. Iar bugetul de stat nu are resursele potrivite în momentul de faţă.

Prefectul Speranţa Cliseru s-a arătat interesată şi despre felul în care se descurcă pădurarii care au ca misiune paza pădurii, iar Dumitru Voicu a răspuns că, în general, pădurarii îşi îndeplinesc atribuţiile. Iar cea mai recentă măsură luată de minister, aceea de a le mări salariile cu 3-4 clase tarifare, va contribui şi mai mult la motivarea acestora în a-şi apăra «locul de muncă», a precizat directorul Direcţiei Silvice Ilfov.

Pădurile gospodărite de Direcţia Silvică Ilfov se desfășoară la 84 m altitudine

Fondul forestier ilfovean este administrat prin 3 ocoale silvice care funcţionează pe raza teritoarială a 4 judeţe și a Municipiului București: ocolul silvic București cu sediul la București, ocolul silvic Brănești cu sediul la Brănești și ocolul silvic Snagov cu sediul la Gruiu

Fotografii: Eugen Dichiseanu