Mircea Minea: ”Comunitatea vrea să îngrijească această pădure și să o redea oamenilor!”
@ Primarul Mircea Minea contestă introducerea acesteia sub un regim de biodiversitate strictă, demersul autorităților de mediu blocând orice amenajare și anulând, practic, un proiect de interes public major gândit pentru comunitate și așteptat de ani de zile!
Un proiect de hotărâre inițiat recent de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, care vizează modificarea și completarea OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, a aprins spiritele în județul Ilfov. Propunerile prevăd extinderea semnificativă a zonelor încadrate la regim de protecție, inclusiv de protecție strictă, în numele alinierii României la obiectivele europene de conservare a biodiversității. Aplicate însă fără o analiză riguroasă a realității din teren, aceste măsuri riscă să transforme aproape întreg județul Ilfov într-o arie protejată, cu efecte directe asupra dezvoltării locale, a investițiilor publice și private și chiar asupra dreptului de proprietate. Acesta este mesajul dur transmis de mai mulți primari ilfoveni în cadrul celei mai recente reuniuni a Colegiului Prefectural Ilfov, unde au fost invitați de către prefectul Simona Neculae pentru discutarea impactului noilor propuneri.
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov nr. 784, ediția print
Dezbaterea a fost una tensionată, iar primarii din Chiajna, Buftea, Snagov sau Moara Vlăsiei – au acuzat faptul că proiectul Ministerului Mediului a fost conceput ”din birou”, fără consultarea autorităților locale și fără a ține cont de situațiile juridice, urbanistice și sociale existente. Cea mai vehementă voce a fost cea a primarului comunei Chiajna, Mircea Minea, care a atras atenția chiar și asupra riscului de a introduce sub regim de biodiversitate inclusiv curți ale oamenilor sau zone intens antropizate.
”Nu putem să includem curtea omului în biodiversitate. Este total greșit. Nu sunt împotriva protejării mediului, dar trebuie o analiză serioasă, propunere cu propunere, zonă cu zonă”, a declarat edilul. În opinia sa, nu este clar ce metodologie a stat la baza delimitării noilor perimetre, ce studii de impact au fost realizate și cum vor fi rezolvate situațiile în care, pe terenurile propuse pentru protecție strictă, există deja proiecte aprobate, investiții în derulare sau suprafețe aflate la dispoziția comisiilor funciare.
Simona Neculae a solicitat tuturor unităților administrativ-teritoriale care intră sub incidența noilor propuneri (zeci de UAT-uri din Ilfov) să transmită, până pe 20 decembrie, puncte de vedere detaliate pentru fiecare perimetru nou delimitat. Documentele vor fi centralizate și înaintate ministerului, în încercarea de a corecta eventualele disfuncționalități ale proiectului.
Chiajna face demersuri de peste 12 ani pentru pădurea-parc Roșu
În comuna Chiajna, o suprafață de aproape 24 de hectare din Pădurea Roșu este vizată de noile delimitări de biodiversitate, exact în momentul în care autoritatea locală se află în faza finală a demersurilor pentru preluarea pădurii de la Romsilva și amenajarea acesteia ca pădure-parc. Primarul Mircea Minea ne-a declarat că administrația locală nu a fost solicitată pentru nicio consultare prealabilă pe subiect, și nu i-a fost comunicat niciun document tehnic care să fundamenteze includerea pădurii în perimetrele propuse pentru biodiversitate. Asta în condițiile în care face demersuri legale de mai bine de 12 ani pentru a reda comunității un spațiu verde care, din păcate, acum se află într-o stare deplorabilă. Proiectul pădurii-parc Roșu presupune amenajări minime, specifice: alei pietonale, bănci, panouri informative, iluminat public ecologic și lucrări de întreținere a arborilor, pentru siguranța cetățenilor. ”Comunitatea vrea să îngrijească această pădure și să o redea oamenilor. Nu să o betoneze, nu să o distrugă, ci să o transforme într-un spațiu de recreere, absolut necesar într-o zonă periurbană sufocată de trafic și construcții”, transmit reprezentanții Primăriei Chiajna.
De ce nu poate fi Pădurea Roșu zonă de protecție strictă?
În punctul de vedere oficial transmis Prefecturii, Primăria Chiajna argumentează că Pădurea Roșu nu îndeplinește criteriile geografice, ecologice și juridice pentru a fi încadrată ca zonă cu protecție strictă. Comuna Chiajna este situată la periferia Bucureștiului, într-o zonă cu dezvoltare urbană accelerată, trafic intens și presiune antropogenă ridicată. ”Ecosistemul forestier este deja fragmentat și afectat de activitatea umană, neavând caracteristicile unei păduri virgine sau cvasivirgine. Mai mult, pe raza Ocolului Silvic București nu există, în prezent, arii naturale protejate de tip strict, iar autoritatea locală nu a fost consultată anterior luării acestei decizii. Nu a fost prezentat niciun studiu de impact și nicio metodologie clară de identificare a zonei. Diferența dintre o zonă de protecție strictă și o
pădure-parc este una fundamentală. Dacă prima presupune conservare fără intervenție umană și acces public limitat, cea de-a doua are ca scop principal recreerea populației și necesită lucrări periodice de amenajare și întreținere – intervenții incompatibile cu un regim de protecție strictă”, se arată în adresa Primăriei Chiajna transmisă Prefecturii Ilfov. Instituția se referă și la starea actuală a pădurii. Autoritatea locală subliniază că, potrivit legislației în vigoare privind ariile naturale protejate, zonele de protecție strictă sunt, de regulă, habitate naturale foarte puțin afectate de activități umane, cu rol prioritar de conservare, criterii pe care Pădurea Roșu nu le îndeplinește. Aceasta necesită lucrări de
întreținere și igienizare pentru a deveni un spațiu sigur și atractiv pentru populație, iar blocarea oricărei intervenții ar condamna zona la degradare continuă, în detrimentul comunității locale.
Un proiect aproape finalizat, pentru comunitate
În prezent, Pădurea Roșu face obiectul unui proiect de Hotărâre de Guvern privind transmiterea a 23,78 hectare din domeniul public al statului și din administrarea Romsilva în domeniul public al comunei Chiajna. Documentația este aproape finalizată, având la bază hotărâri ale Consiliului Local, avize ale Romsilva și ale Gărzii Forestiere București. Introducerea acestei suprafețe sub un regim de biodiversitate strictă ar bloca orice amenajare și ar anula, practic, un proiect de interes public major pentru comunitate și așteptat de mulți ani!
Biodiversitate europeană, în variantă românească
Autoritățile locale nu contestă importanța protejării biodiversității. Sub nicio formă. Și cunosc bine Strategia UE pentru biodiversitate 2030, parte a Pactului Verde European, care recomandă ca cel puțin 10% din suprafața terestră să fie plasată sub protecție strictă. Însă, fac referire la faptul că Directiva nu este obligatorie, ci reprezintă o recomandare, iar
statele membre au libertatea de a decide modul concret de implementare. ”Protejarea mediului nu trebuie să se facă împotriva comunităților, ci împreună cu ele!”, este mesajul transmis de primarii ilfoveni, în frunte cu Mircea Minea. Acesta completează spunând că, în lipsa unei analize serioase și mai ales fără consultarea autorităților locale, proiectul Ministerului Mediului riscă să transforme o inițiativă necesară într-un conflict major între stat și comunități. Pentru Chiajna, miza este însă clară: păstrarea șansei de a transforma o pădure a comunității (care acum este degradată, lipsită fiind de îngrijire și/sau împrejmuire) într-un parc verde, sănătos, îngrijit, accesibil chiejnenilor și nu numai. Primarul Mircea Minea anunță că va face toate demersurile legale și instituționale pentru ca acest proiect, așteptat de ani de zile de comunitate, să nu fie sacrificat pe altarul unei biodiversități trasate cu rigla pe hartă.
Pădurile Ilfovului, propuse aproape integral ca arii protejate
Potrivit zonării realizate de consultatul Ministerului Mediului, transmisă pentru obținerea feedback ului de la primăriile ilfovene, este vorba despre suprafețe de teren – majoritatea forestiere (dar există și zone nonforestiere), unde se propune instituirea regimului ariilor naturale protejate – în Buftea, Afumați, Balotești, Brănești, Cernica, Chiajna, Ciolpani, Ciorogârla, Copăceni, Corbeanca, Dascălu, 1 Decembrie, Dobroești, Domnești, Dragomirești-Vale, Găneasa, Grădiștea, Gruiu, Jilava, Măgurele, Mogoșoaia, Moara
Vlăsiei, Nuci, Pantelimon, Periș, Petrăchioaia, Snagov, Ștefăneștii de Jos, Vidra și Voluntari. Specialiștii în domeniul silvic au apreciat că până la 90% din suprafața forestieră a județului Ilfov ar urma să fie inclusă în perimetrele propuse pentru conservarea biodiversității sau protecție strictă. La nivelul întregului teritoriu, asta ar însemna între 60%-70% din suprafața județului Ilfov, care ar putea intra sub incidența noilor reglementări, ceea ce ar transforma Ilfovul într-unul dintre cele mai afectate județe din țară. Pentru că suprafețele cuprinse în noile delimitări includ inclusiv zone periurbane, terenuri aflate în intravilan sau în diverse stadii de dezvoltare. În aceste condiții, primarii atrag atenția că, în lipsa unei analize punctuale pentru fiecare zonă și a consultării autorităților locale, aplicarea acestor propuneri va bloca, așa cum preciza și Mircea Minea, proiecte publice majore, va genera conflicte juridice și va crea situații absurde, inclusiv includerea unor zone deja urbanizate sub regim de biodiversitate.
