Adică avem imobile cu importanță și riscuri deosebite care nu au cunoscut în faza de execuție ochiul unui specialist
„În cazul unui cutremur vor fi mii de victime, ca în 1977, și pagube mult mai mari“, spun specialiștii în construcții
Cea mai mare parte a construcțiilor din România au durata de viață consumată – 50 de ani de la momentul proiectării, nu sunt întreținute, cu intervenții în vederea consolidării ca și inexistente, legislația actuală face să fie aproape imposibil să consolidezi monumentele istorice, iar în ultimul sfert de secol a luat amploare fenomenul construcției de clădiri în ”regie proprie”, adică fără specialiști, susțin specialiștii în construcții din Colegiul Tehnic al Diriginților de Șantier (CTDS).
”La 40 de ani de la cutremurătorul dezastru din 1977, un eveniment similar ne va duce exact în aceeași situație. Mii de victime au fost atunci, tot mii de victime probabile vor exista și atunci când situația se va repeta. Pagubele materiale vor fi cu siguranță cu mult mai mari. Autoritățile au demonstrat că nu sunt capabile să gestioneze un eveniment de mici dimensiuni, cum a fost cazul ”Colectiv”, atunci ce așteptări să avem în caz de cutremur? Statistica arată că un seism major este iminent și nu se pune problema în termeni de: ”dacă vine”, ci mai ales în: ”când va veni””, se arată într-un comunicat al CTDS.
Conform acestuia, clădiri care în 1977 au fost grav avariate și care prezentau pericol de prăbușire au fost ”consolidate” cu glet și tencuială, pentru a se ascunde vizitatorilor adevăratele probleme. În centrul marilor orașe, și mai ales în București, autoritățile au permis dezvoltări comerciale în clădiri ce prezintă risc seismic, chiar dacă unele din ele nu au fost expertizate pentru a primi și statutul de ”Bulină Roșie”.
Potrivit președintelui Colegiului Tehnic al Diriginților de Șantier, ing. Cezar Petre, conform normelor actuale, orice clădire construită înainte de 1940 nu răspunde exigențelor actuale și ar necesita consolidare, multe dintre ele prezentând chiar ”risc de prăbușire”.
”Faptul că o clădire construită la începutul secolului trecut nu se află în lista cu ”Bulină Roșie” nu înseamnă că ea nu prezintă risc, ci este cu mult mai probabil că ea nu a fost niciodată expertizată”, a explicat Petre.
El a mai subliniat că legislația actuală face să fie aproape imposibil să consolidezi clădirile ce dețin statutul de monument istoric, cea mai mare parte din ele cu risc seismic, procesul de autorizare fiind unul extrem de dificil iar autoritățile ”nefăcând decât să pună piedici dincolo de limitele legii”.
Fenomen îngrijorător – construcțiile ”în regie proprie”, fără specialiști, doar ”pe propria răspundere a investitorilor”
Conform sursei citate, în ultimul sfert de secol a luat amploare fenomenul construcției de clădiri cu zeci de apartamente în ”regie proprie”, adică fără specialiști, ”pe propria răspundere a investitorilor”.
”Cărțile tehnice, adică documentele care atestă calitatea, sunt ca și inexistente, iar investitorii ocolesc specialiștii deoarece ”calitatea costă”. În construcții se fac ”operații pe cord deschis” și asta pentru că avem imobile cu importanță și riscuri deosebite care nu au cunoscut în faza de execuție ochiul unui specialist. Oricine a putut intra în ”sala de operații” deoarece statul nu a reușit să se impună în fața investițiilor făcute iresponsabil. Ba mai mult, chiar și în cazul lucrărilor publice s-au acceptat companii care nu au avut un singur specialist angajat. Birocrația excesivă a luat locul verificărilor reale de pe teren, autoritățile acoperindu‑se de hârtii, în loc de a găsi soluții pentru a părăsi cercul vicios al construcțiilor prost executate”, a mai susținut sursa citată.
Colegiul Tehnic al Diriginților de Șantier este o asociație profesională reprezentativă a specialiștilor în construcții, cu peste 1.000 de membri diriginți de șantier, responsabili din punct de vedere legal cu asigurarea urmăririi unei execuții de calitate a lucrărilor de construcții.
40 de ani de la dezastru
4 martie 1977, ora 21.22 – un seism cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, produs în Vrancea, cu o durată de aproape un minut, omora 1.500 de oameni, dintre care peste 1.400 numai în Bucureşti, iar alţi aproximativ 11.000 au fost răniţi. Era al doilea mare seism din secolul XX produs în România, după cel din 10 noiembrie 1940, care a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter.
Cele mai grave efecte ale cutremurului din 1977 s-au înregistrat în partea de sud a ţării, în special în Capitală, unde au fost distruse 33 de clădiri şi blocuri de înălţime mare sau medie, între acestea fiind clădiri vechi, construite în perioada antebelică, dar şi trei clădiri noi (blocul OD16 din cartierul Militari, blocul de pe Ştefan cel Mare – Lizeanu şi Centrul de Calcul al Ministerului Transporturilor). Tot în București, Spitalul Fundeni și Spitalul de Urgență au suferit avarii importante și au trebuit să fie evacuate. La Spitalul de Urgență, unda de șoc a seismului a produs avarii la una dintre structurile de rezistență dintr-o aripă a clădirii, ceea ce a determinat evacuarea bolnavilor chiar în noaptea de 4 martie
În total, s-au prăbuşit sau au fost grav avariate 32.897 de locuinţe şi au fost afectate 763 de unităţi industriale din 23 de judeţe. Un raport din 1978 al Băncii Mondiale arată pagube în valoare de două miliarde de dolari, din care 70% în Bucureşti. 
”Protecție civilă” cu oameni competenți
Pe 28 februarie a fost marcată ”Ziua Protecției Civile”, conceptul evoluând începând cu anul 1933, de la ”apărare pasivă” la ”apărare locală antiaeriană” în 1952, apoi ”apărare civilă” în 1978 și ”protecţie civilă” în 1996.
Și, pentru că în condiţiile existenţei riscului producerii unor dezastre, cutremure, inundaţii, alunecări de teren, accidente diverse, epidemii, etc, cetăţeanul are dreptul la protecţie – aceasta trebuie să-i fie asigurată de oameni competenţi!
La ISU București – Ilfov, competența este recunoscută și recompensată, iar de ”Ziua Protecției Civile” a avut loc ceremonialul de înaintare în gradul următor, înainte de termen, a 8 ofițeri și 21 de subofițeri în activitate, care se disting prin modul de îndeplinire a atribuțiilor. Totodată, pentru activitatea desfășurată, comportare demnă și pregătire profesională, 246 de cadre au fost recompensate cu mulțumiri de comanda inspectoratului.
Articol apărut în ediția de print a Jurnalului de Ilfov, nr. 341. Vezi varianta PDF
