@ În stabilirea limitelor ZPB, Diana-Anda Buzoianu afirmă că se dorește o soluție
acceptată de toți actorii implicați, acordul comunităților, respect pentru natură, dar și continuarea proiecte de dezvoltare de la nivel local
La sediul Prefecturii Ilfov au fost convocați, pe 27 ianuarie 2026, reprezentanți ai primăriilor Buftea, Măgurele, Pantelimon, Voluntari, Afumați, Balotești, Brănești, Cernica, Ciolpani, Ciorogârla, Copăceni, Corbeanca, Dascălu, 1 Decembrie, Domnești, Dragomirești Vale, Dobroești, Găneasa, Grădiștea, Gruiu, Jilava, Moara Vlăsiei, Mogoșoaia, Nuci, Periș, Petrăchioaia, Snagov, Ștefăneștii de Jos și Vidra pentru discuții asupra proiectului de ordonanță propus de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, privind desemnarea Zonelor Prioritare pentru Biodiversitate (ZPB), act normativ care reprezintă un jalon asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar neîndeplinirea lui ar atrage penalități financiare pentru statul român.
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov nr. 790, ediția print
La întâlnirea de lucru au participat prefectul județului Ilfov, Simona Neculae, iar din partea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor – Ștefan Mihaela, consilier al ministrului Diana-Anda Buzoianu, Cucu Ionuț, inginer silvic și Ramona Zota, consilier Ministerul Mediului. Au fost discutate și aduse lămuriri suplimentare despre modul în care vor fi definite zonele prioritare pentru biodiversitate așa cum acestea sunt descrise în Strategia UE privind biodiversitatea pentru anul 2030, iar Simona Neculae a apreciat că jalonul din PNNR, așa cum a fost el negociat, nu presupune o țintă de zone desemnate apriori, ci crearea cadrului legal pentru desemnarea acestora!
Ștefan Mihaela a precizat că la începutul săptămânii, pe 26 ianuarie, un nou proiect de ordonanță de guvern, cuprinzând propuneri importante – care au rezultat ca urmare a discuțiilor din țară cu reprezentanții UAT-urilor (județul Ilfov fiind printre ultimele din țară unde au avut loc astfel de consultări – de altfel cea din 26 ianuarie a fost și singura!) a
fost postat pe site-ul instituției, pentru dezbatere publică. A detaliat aceste noi prevederi și a răspuns întrebărilor din sală, iar la final, s-a stabilit ca fiecare UAT din Ilfov, dintre cele 30 care ar intra sub incidența ordonanței, să primească hărțile cu zonele propuse pentru biodiversitate și să-și exprime, acolo unde este cazul, punctul de vedere.
”Apoi analizăm propunerile elaboratorului, care au trecut pe la UAT-uri, și scoatem suprapunerile cu proiectele de dezvoltare, PUG-uri în derulare, SF-uri neaprobate etc, facem corecții. Doar să ne spuneți, și operăm modificări. Desemnarea zonelor prioritare se va face etapizat. Vom începe cu cele care și azi au regim strict și apoi cu celelalte,
treptat. Proiectul de ordonanță este pe site-ul ministerului și poate fi consultat”, spunea Ștefan Mihaela, dând asigurări că procesul va fi unul colaborativ și participativ, ”fără dezbateri din birou, ținând cont de comunitățile vizate/afectate”.
În același sens, Cucu Ionuț a precizat că o hartă de la momentul 26 ianuarie 2026, cu zone potențiale de biodiversitate, nu devine automat forma finală, fără discuții legate de aceea zonă. ”Vă transmitem shape-urile (formele/hărțile în acest caz), formulați corecțiile unde este cazul, o să mai avem discuții și apoi, la final, dacă nu vorbim de rezervație, păduri virgine sau cvasivirgine, o să avem nevoie de acordul UAT-ului”, au subliniat reprezentanții Ministerului Mediului. Așadar, lucrurile au părut mult mai clare de această dată, față de întâlnirea din decembrie (când reprezentanții primăriilor și-au exprimat numeroase nemulțumiri asupra propunerilor inițiale de modificare și completare a OUG 57/2007
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, document postat pentru dezbatere publică pe 19 noiembrie 2025, discuții la care, de altfel, nu a participat niciun reprezentat al Ministerului Mediului), iar cei din administrațiile ilfovene au plecat spre localitățile lor așteptând hărțile și schițându-și deja în minte viitoarea argumentație în legătura cu includerea sau neincluderea unor zone în arii de protecție.
Schimbarea paradigmei
Două zile mai târziu, când au început să primească shape-urile – din păcate într-un format care nu a permis aproape niciunde descărcarea lor, ministrul Mediului, Diana-Anda Buzoianu a anunțat, oficial, ”schimbarea paradigmei complet: zonele prioritare pentru biodiversitate vor fi aprobate prin consultarea și cu acordul comunităților locale!”
”Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a transmis astăzi (n.r. – 29 ianuarie 2026) în avizare interministerială proiectul de Ordonanță care reglementează zonele prioritare pentru biodiversitate. (…) Da, avem un jalon de îndeplinit prin PNRR și da, ne dorim să protejăm comorile noastre naționale, dar nu împotriva comunităților locale, ci alături de ele. Am promis că vom alege consensul și asta e ce am pus și în proiectul de Ordonanță pe care l-am transmis în Guvern. Am ales deliberat o abordare bazată pe consens, nu pe impunere, așadar. Vom avea dezbateri, iar zonele prioritare pentru biodiversitate vor fi declarate, acolo unde există acord și unde comunitățile locale sunt parte a soluției. De asemenea, este introdus explicit conceptul de management activ, pentru ca oamenii să își poată continua activitățile tradiționale: cosit, pășunat, utilizări locale ale terenurilor. Protejarea biodiversității nu înseamnă blocarea dezvoltării locale. Vom îndeplini acest jalon alături de
primari, alături de comunități, cu respect pentru natură și pentru oameni, deopotrivă”, a declarat Diana Buzoianu.
Limite ajustate pe baza observațiilor
Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Mediului, ”proiectul de Ordonanță (n.r. – ultima variantă, pe care nu am mai găsit-o postată pe site-ul Ministerului Mediului, în transparență decizională) stabilește cadrul legal pentru delimitarea zonelor prioritare pentru biodiversitate, în conformitate cu angajamentele asumate de România prin PNRR, fără impunerea unor procente fixe din teritoriul național sau a unor suprafețe minime obligatorii. Acest lucru permite o abordare flexibilă, adaptată realităților din teren, prin definirea unor zone strict protejate și a unor zone cu management activ, în funcție de specificul fiecărui teritoriu și de nevoile comunităților locale.
În ultimele luni, au fost primite numeroase observații de la primari care au fost, o parte din ele, deja incluse în limitele care vor fi propuse. În mod concret, pentru că ne-am angajat să fie adoptate limitele zonelor prioritare pentru biodiversitate cu acordul comunităților, vom avea adoptate limitele abia după ce se găsește o soluție acceptată de toți actorii implicați. Ne dorim, așadar, să respectăm și natura, dar să nu blocăm proiecte de dezvoltare de la nivel local.
În această perioadă, au loc consultări reale și structurate cu autoritățile locale, cu implicarea prefecților, a primăriilor și a consiliilor județene, iar limitele propuse au fost ajustate pe baza observațiilor primite din teritoriu.
Proiectul transmis în avizare interministerială consacră un model de implementare bazat pe acord instituțional și susținere locală, stabilind că declararea zonelor prioritare pentru biodiversitate se face exclusiv cu acceptul autorităților locale și al administratorilor și că desemnarea acestora va avansa doar acolo unde există consens.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor își asumă implementarea acestui demers ca o politică publică de echilibru, care demonstrează că protejarea biodiversității poate fi realizată simultan cu dezvoltarea comunităților locale, prin soluții construite împreună”, se arată în comunicat.
