În circa 3 ani, oraşul Măgurele, situat la 12 kilometri de Bucureşti, ar trebui să fie vizitat anual de peste 1.000 de cercetători, ingineri fizicieni şi chimişti, din mari centre universitare şi de cercetări ale lumii. La Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară “Horia Hulubei” (IFIN-HH) din Măgurele va fi construit laboratorul ELI- NP, sau Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics, cel mai mare şi mai puternic LASER din lume. ELI va fi amplasat în spatele reactorului nuclear din localitate. Co-misia Europeană a aprobat contribuţia de 180 milioane euro pentru prima etapă a ELI-NP, pe perioada 2011-2015, în timp ce costul total al proiectului se ridică la 356,2 milioane euro.
Zona de dezvoltare intensă, sau “clusterul tehnologic”, care va lua fiinţă la Măgurele, va fi o gură de oxigen pentru o multitudine de industrii şi servicii. După cum ne-a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, Marian Petrache, “vrem ca pe terenul din zonă să facem un parc industrial, pe care să dezvoltăm industrii conexe cu ELI-NP. Avem toată deschiderea pentru acest proiect şi vom sprijini autorităţile locale, care, probabil, nu au resursele financiare pentru un proiect de asemenea an-vergură. “
Atenţie la China !
Un alt puternic investitor, care se arată dinspre Răsărit, este China. După spusele preşedintelui CJ, această ţară vrea să investească, prin intermediul unui fond al unei Asociaţii China-Europa de Est, suma de 12 miliarde euro. “Este vorba, printre altele, şi de construirea de parcuri tehnologice. Exista intenţia ca investiţiile să meargă spre Ungaria, dar le-am barat drumul şi le-am spus “poftiţi aici, la noi”. Sperăm să se lege treaba, pentru că putem alege, de exemplu, pentru un parc industrial, cele 70 de hectare de teren de lângă Afumaţi – China Town, care sunt ale primăriei”, a spus Marian Petrache.
O altă luptă mai este de purtat pentru rezolvarea problemelor cu apa, canalizarea şi deşeurile. Preşedintele Petrache: “Până vinerea aceasta, toate primăriile din ju-deţ au termen să se hotărască care dintre ele se înscriu în Master Planul pentru apă-canal şi pentru gestionarea deşeurilor. Pentru accesarea fondurilor europene, trebu-ie realizat acest Master Plan, în care să fie înscrise şi să participe cât mai multe localităţi. La începutul anului viitor, vreau să avem proiectele, ca să putem accesa banii. La Buftea, de exemplu, apa este bună, din puţuri de mare adâncime, în schimb conductele sunt vechi şi nu mai pot fi folosite, fiindcă, la trecerea prin ele, apa se degra-dează. Deci trebuie schimbate conductele, treabă care, estimez eu, ar costa cel puţin 10 milioane euro. Este clar că aşa ceva se poate face doar cu bani europeni, aşa că şi primarul şi consiliul local din Buftea trebuie să se hotărască ce fac, pentru că nu văd altă şansă pentru ei decât să adere la asocierea de care vorbesc”.
Gata cu evaziunea…?
Domnul Petrache a ţinut să aducă la cunoştinţa cititorilor Jurnalului de Ilfov şi alte noutăţi din viaţa judeţului: “În ceea ce priveşte programul “Cornul şi laptele”, acesta este în curs de definitivare. În cel mult o lună, se va da drumul la program. Procedura a început prea târziu, la vreo două săptămâni după ce am preluat manda-tul, dar o vom rezolva. Până la data de 15 noiembrie va fi făcută şi licitaţia pentru deszăpezire. Societatea Contrans, care aparţine în totalitate Consiliului Judeţean şi se ocupă de drumurile din judeţ, este în faliment. Intenţionăm să transformăm firma în serviciu, în cadrul Consiliului Judeţean, cu buget propriu. Îi vom aloca una dintre cele șase baze cu utilaje de deszăpezire existente și o vom implica în această activitate. Anul viitor se va face o evaluare activității societății, comparativ cu celelalte fir-me implicate și vom hotărî care dintre ele desfășoară cea mai rentabilă activitate de deszăpezire. Totodată, vor fi stabilite zonele cele mai expuse la înzăpezire și vom acționa pentru a monta pe acele suprafețe parazăpezi, fapt care va scădea în mod cert cheltuielile pentru îndepărtarea zăpezii. O inițiativă benefică din punct de vedere ecologic este și cea demarată de firme care accesează fonduri europene pentru a înființa plantații de arbori pe terenuri ale localităților rămase nefolosite și care riscă să se degradeze. Un exemplu în acest sens este cel de la Petrăchioaia, unde au fost plantate câteva hectare cu stejari şi salcâmi pe un astfel de teren degradat, pus la dispoziţie de primărie. Intenționăm să sprijinim și să extindem astfel de inițiative. Firma care s-a ocupat de plantația de la Petrăchioaia a luat banii de la Fondul de Me-diu, iar noi am verificat ca lucrările să fie făcute conform angajamentelor.
Şi la final, o veste cel puţin interesantă din mediul de afaceri… sau, mai bine zis, din subteranele lui: ”Am avut o discuţie cu şeful Gărzii Financiare pe Ilfov, şi dân-sul mi-a spus că majoritatea firmelor de import-export din Ilfov (adică acele firme dubioase care fac evaziune fiscală din greu cu legume şi fructe, sau cu alte produse din import – n.r.) s-au mutat în Bucureşti sau în Dâmboviţa. De ce? Simplu, pentru că, în urma acțiunilor energice ale DGFP Ilfov, s-a închis robinetul și nu s-a mai căzut „la pace”, reducându-se astfel substanțial pierderile la bugetul consolidat.
