Mărţișorul este sărbătoarea tradiţională care celebrează începerea anotimpului în care natura renaște. Cu această ocazie se ofereau, până nu de mult, doamnelor și domnișoarelor ghiocei la care atașai un șnur alb-roșu. Cu timpul, obiceiurile s-au schimbat, chiar dacă datau de peste 8.000 de ani, iar vestitorul primăverii a fost înlocuit, cu ajutorul runelor, de fel de fel de cadouri.

Monedele și  mărgelele, la modă
Tradiţiile românești spun că 1 Martie este prima zi din an când se celebra prin săr­bă­toarea “Matronalia” zeul Marte și puterea acestuia. Mărţișoarele se con­fecţionau din fire albe și roșii de cânepă sau lână, se legau sub forma cifrei opt, de care se atârnau monede din aur și argint. Obiceiu­rile mai prevăd ca, pă­rinţii să lege copiilor o monedă la gât sau la mână și să ofere celor tineri mărgele viu colo­rate înșirate pe un lanţ. Acest gest semnifică pu­terea și norocul.

Zilele babelor, la început de martie
Datinile spun și că între 1 și 9 martie, “Zi­lele babelor”, baba Do­chia toarce lângă oi îmbrăcată în nouă cojoa­ce pe care le scutură unul câte unul în fie­care zi. Astfel, mărţișorul primit în dar trebuie ţinut nouă zile și trebuie atârnat ­într-un pom înflorit pentru a adu­ce noroc și bunăstare celei care l-a purtat.

Legendă din ­vremea Geţilor
Istoria mărţișorului este legată și de-o le­gendă din vremea Ge­ţilor. Potrivit acesteia, Soa­rele întruchipat în­tr‑un bărbat chipeș cobora pe pământ pen­tru a dansa hora în sate. Un dragon îl răpește și-l închide într-un ­beci de palat. Nimeni nu în­drăznește să-l salveze, înafară de un tânăr curajos, ce a călătorit trei ano­timpuri (vara, toamna și iarna) până a gă­sit castelul și s-a luptat cu dragonul. Abia du­pă multe zile a izbutit să-l înfrângă. Soarele a fost eliberat, iar sângele tânărului rănit cădea pe zăpadă transfor­mând-o în ghiocei. Tâ­nărul cu­ra­­jos a murit feri­cit vă­zând că viaţa sa a servit ­unui scop atât de nobil, respectiv venirea pri­măverii.
Pagină realizată de astrolog Ioana ANGHEL