Mărţișorul este sărbătoarea tradiţională care celebrează începerea anotimpului în care natura renaște. Cu această ocazie se ofereau, până nu de mult, doamnelor și domnișoarelor ghiocei la care atașai un șnur alb-roșu. Cu timpul, obiceiurile s-au schimbat, chiar dacă datau de peste 8.000 de ani, iar vestitorul primăverii a fost înlocuit, cu ajutorul runelor, de fel de fel de cadouri.
Monedele și mărgelele, la modă
Tradiţiile românești spun că 1 Martie este prima zi din an când se celebra prin sărbătoarea “Matronalia” zeul Marte și puterea acestuia. Mărţișoarele se confecţionau din fire albe și roșii de cânepă sau lână, se legau sub forma cifrei opt, de care se atârnau monede din aur și argint. Obiceiurile mai prevăd ca, părinţii să lege copiilor o monedă la gât sau la mână și să ofere celor tineri mărgele viu colorate înșirate pe un lanţ. Acest gest semnifică puterea și norocul.
Zilele babelor, la început de martie
Datinile spun și că între 1 și 9 martie, “Zilele babelor”, baba Dochia toarce lângă oi îmbrăcată în nouă cojoace pe care le scutură unul câte unul în fiecare zi. Astfel, mărţișorul primit în dar trebuie ţinut nouă zile și trebuie atârnat într-un pom înflorit pentru a aduce noroc și bunăstare celei care l-a purtat.
Legendă din vremea Geţilor
Istoria mărţișorului este legată și de-o legendă din vremea Geţilor. Potrivit acesteia, Soarele întruchipat într‑un bărbat chipeș cobora pe pământ pentru a dansa hora în sate. Un dragon îl răpește și-l închide într-un beci de palat. Nimeni nu îndrăznește să-l salveze, înafară de un tânăr curajos, ce a călătorit trei anotimpuri (vara, toamna și iarna) până a găsit castelul și s-a luptat cu dragonul. Abia după multe zile a izbutit să-l înfrângă. Soarele a fost eliberat, iar sângele tânărului rănit cădea pe zăpadă transformând-o în ghiocei. Tânărul curajos a murit fericit văzând că viaţa sa a servit unui scop atât de nobil, respectiv venirea primăverii.
Pagină realizată de astrolog Ioana ANGHEL
