◉ Taraful Ilfovului și-a făcut debutul pe scena Centrului Cultural Buftea
◉ Doina Ilfovului a oferit un spectacol de excepție
◉ Tinerii au prezentat obiceiul de Dragobete
◉ Începe primavara, trebuie sa ne bucurăm cu toții
Evenimentul organizat de Centrul Cultural a avut invitați de excepție, care au încântat publicul cu joc și cântec.
Pe 24 februarie, la Centrul Cultural Buftea, Ansamblul Doina Ilfovului, Taraful Ilfovului, Noua Generație și invitații lor au oferit spectacolul ”Joc și cânt de Dragobete”, o formulă extraordinară pentru a sărbători iubirea în cel mai frumos și românesc mod cu putință.
Prilej de bucurie și bunăstare, Dragobetele reprezintă unul dintre cele mai frumoase obiceiuri străvechi ale poporului roman. Acesta a fost și motivul pentru care Primăria Buftea, prin Centrul Cultural, a marcat ziua de 24 februarie printr-un spectacol deosebit, cu artiști profesioniști, într-o organizare de excepție, asigurată de directorul Robert Nagy pentru un public numeros și foarte cald, bucuros că poate lua parte la un eveniment cultural special. ”Un spectacol reușit, așa cum ni l-am dorit. Am vrut ca toată lumea să se bucure de sărbătoarea iubirii la români, să sărbătorim prin joc și cânt. Ați observat că am avut multe melodii de dragoste aici. Copiii, tinerii, și-au manifestat toată energia pe care ne-au transmis-o și nouă”, a declarat Alexandrina Niță, directorul Centrului județean pentru Cultură Ilfov.
Articol apărut în editia print a Jurnalul de Ilfov, nr.589
Încă de la începutul spectacolului, tenorul Robert Nagy i-a mulțumit Alexandrinei Niță, directorul Centrului județean pentru Cultură Ilfov pentru că instituția pe care o reprezintă a sponsorizat Taraful Doina Ilfovului cu care a fost deschis spectacolul.
Taraful Ilfovului și-a făcut debutul pe scena Centrului Cultural Buftea
De remarcat că Taraful Ilfovului, dirijată de Cornel Turcitu, și-a făcut debutul pe scena Centrului Cultural Buftea, piese originale de muzică lăutărească. A urumat Emanuel George Alexandru Petrache, elev în clasa a XI-a, la Colegiul Național de Muzica “George Enescu“ din București care, acompaniat la clape de Cornel Chiran, a interpretat la clarinet Hanganul (Orchestra Advahov) și Hora de la Nord (Orchestra Lăutarii de la Chișinău). Grupul vocal “Noua generație” a fost apreciat și aplaudat cu frenezie în spectacolul de Dragobete, atât pentru interpretarea piesei de muzică ușoară ”Numai tu”, cât și pentru muzica populară, mai precis ”Dar-ar-naiba-n tine dragoste”, ”Mi-am făcut bundiță nouă” și ”Cui nu-i place dragostea”.
Doina Ilfovului a oferit un spectacol de excepție
Mult îndrăgitul ansamblu ”Doina Ilfovului” a avut mai multe apariții în spectacolul dedicat iubirii, la Buftea, cu grupa mica, cât și cu grupa mijlocie de dansatori. Talentații artiși ai ansamblului Doina Ilfovului au evoluat cu suită de jocuri din zona Olteniei (Ciuleandra, Barboasa, Hora de la Stoicănești, Poloxia și Horia în bătaie), Hora la zece, suita instrumentală fiind preluată din repertoriul Tarafului din Clejani, suită de jocuri din zona Olteniei (Boiereasca, Simianca, Sârba dogarilor, Hora la patru/Hora în bătaie”), cât și cu Hora românilor – Melodie preluată din repertoriul lui Costinel Alecsandrescu. Dansatorii au interpretat pașii reprezentativi fiecărei zone etnofolclorice în parte. De asemenea, Doina Ilfovului a prezentat și Suita de jocuri din Oltenia: Trei păzește, ițele, Alunelul, Rustemul și Mereul.
Pe scenă a mai urcat și Elissa PopovicI, eleva la clasa de nai, la Colegiul Național de Arte Dinu Lipatti, clasa a VIII- a, cât și Valentin Rogojinaru, instructor în cadrul ansamblului Doina Ilfovului, dar de data aceasta în calitate de solist vocal, împreună cu dansatorii din grupa mare a Ansamblului Artistic “Doina Ilfovului” au prezentat ”Să vezi lume ce-am pățit (Sârbă)”, ilustrația coregrafică fiind realizată de prof. coregraf Daniela Mîndroc. Spectacolul a mai inclus și Dans de fete din Oltenia, Hora fetelor, Ițele, Galaonul, Hora junții, Bechetul, Alunelul Amărăști și Alunelul de sud.
Tinerii au prezentat obiceiul de Dragobete
O frumoasă parte a spectacolului a constituit-o prezentarea obiceiului de Dragobete, de către Adelin Neaga și Maria Răduță, urmat de câteva secvente artistice pentru ilustrarea obiceiului de Dragobete. Pe Doină a intrat Veronica Vrabie, membra a ansamblului, în rol de Țigancă și ne-a prezentat descântece de dragoste pentru fetele părăsite de iubiți și a ghicit viitorul altor tineri ce o vizitau. Fetele ansamblului au început să ne prezinte în scenă momente importante din ziua de Dragobete. Au intrat și băieții și împreună cu fetele, ca să își arate măiestria fiecare și au încins câteva jocuri (din zonele Oltenia-Muntenia) care formează o suită ce poartă denumirea Dragobetele. Petrecerea de Dragobete a continuat cu strigatura lui Valentin Rogojinaru: ”Foaie verde zisu – mi s-a, C‘ o să ne cânte Elissa!”. Elissa, solistă vocală, elevă la Colegiul Național de Arte Dinu Lipatti, clasa a VIII- a a prezentat Hora ”Dă-mi cu bobii lele floare!”, Sârba – Mărioara de la Gorj.
Am aflat și noi, astfel, că Dragobetele face parte din categoria obiceiurilor de primăvară. Numele ”Dragobete” vine de la ”beat de dragoste” și se mai numește ”Sfântul Ion de Primăvară” care este și fiul Babei Dochia. În tradiția populară, Dragobete este considerat fiul Babei Dochia, cu înfățișare frunoasă, ocrotitor al dragostei și al îndrăgostiților. Mai este numit și ”năvalnicul” sau ”Logodnicul păsărilor” fecior chipeș și puternic ce ne aduce iubirea în casă și în suflet, fecior iubăreț care ia mințile fetelor și nevestelor tinere, metamorfozat de Maica Domnului în floarea cu același nume. Dragobetele este zeul dragostei la vlahii de pe ambele maluri ale Dunării, zeul pastoral câmpenesc, codrean și este imaginat ca un tânăr, puternic și bun, inspirator al pornirilor senzuale, dar curate, al dragostei firești, fiind asemuit cu Erosul grecilor sau Cupidon la romani.
Dragobetele este și o sărbătoare a fertilității. Tradiția spune că în această zi, când Biserica Creștină sărbătorește Aflarea Capului Sfântului Ioan, oamenii își întrerupeau toate muncile, curățându-și și aranjându-și însă casa, pemtru a-l întâmpina cum se cuvine pe zeul iubirii, care nu venea singur, ci însoțit de așa numitele zâne Dragostele, ce le vorbeau vorbe de amor îndrăgostiților. Fiecare avea grijă ca această zi să nu îl prindă fără pereche, ceea ce ar fi reprezentat un semn rău, prevestitor de singurătate pe întreg parcursul anului, până la următoarea zi de Dragobete. Tinerii se primeneau în haine curate de sărbătoare și porneau cu voie bună înspre pădure pentru a culege ghiocei, viorele, tămâioasă, micșunele, albăstrele, în general primele flori de sub zăpadă, pe care le așezau la icoane, le păstrau până la Sânziene, când le aruncau în apele curgătoare, dar le foloseau și la diverse farmece de dragoste. Dacă de Dragobete fetele nu își găseau alesul, aveau metodele lor să aducă un băiat frumos lângă ele. În lumea satului, farmecele și descântecele de dragoste erau de mare ajutor, iar pentru ele era nevoie de flori, de buruieni, chiar de plante otrăvitoare. În unele zone, se povestește chiar de ”goana de ziua de Dragobete”, când fetele și flăcăii se adunau în preajma satului. Înspre ora prânzului, fetele proneau în goană înspre sat, fuga fiecăreia atrăgând după sine câte un băiat, nu unul oarecare, ci acela care le îndrăgea. Dacă își prindea aleasa, acesta îi fura o sărutare în văzul lumii, sărutare ce simboliza legământul lor de dragoste pe întregul an de zile. Din acest motiv, în universal rural, încă mai circulă zicala ”Dragobetele sărută fetele” Sărutul era considerat ca o logodnă pe timp de un an, pentru a testa trăinicia sentimentelor. Părinții aflau mai târziu de algere și se arătau de acord sau nu.
Oamenii serbau această zi și pentru a fi feriți de friguri și alte boli, atât ei, cât și animalele. În această zi nu se sacrificau animale de Dragobete, deoarece se credea că tulbură ritmul normal al vieții animalelor și pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor.
Începe primăvara, trebuie să ne bucurăm cu toții
Viceprimarul Alexandru Vaida ne-a declarat că e un moment important pentru cultura orașului Buftea, mai ales că Centrul Cultural Buftea dezvoltă noi și noi tinere talente. ”Dragobetele, ca tradiție, aduce conexiunea cu rădăcinile noastre. Dacă reușești să faci o continuitate, înseamnă că ești stabil pe acest pământ, că ai rădăcinile aici, iar noi avem tradiții foarte frumoase, care trebuie păstrate”, a punctat viceprimarul.
Alexandrina Niță ne-a mai spus că anul acesta sărbătoarea tradițională de dragoste la români a fost un pic mai surprinzătoare pentru că exact pe 24 februarie s-a nimerit să înceapă războiul. ”Ne dorim ca să trecem cu bine de aceste probleme și să rămânem sub imperiul bucuriei, al jocului și al cântului. Începe primăvara, trebuie să ne bucurăm cu toții. Am înființat Taraful Ilfovului, care acum a debutat, surprinzător de bine. Este format din lăutari autentici, cu instrumentele autentice, cântă muzică lăutărească autentică, iar taraful a fost completat de acest excepțional ansamblu artistic de dansuri Doina Ilfovului, condus de Daniela Mândroc, care astăzi s-a întrecut pe sine. Obiceiul de Dragobete, așa cum l-au prezentat tinerii în spectacol, adică ceea ce se obișnuia de Dragobete în străbuni, a fost de-a dreptul minunat”, a semnalat Alexandrina Niță.
Robert Nagy a punctat, la rândul său, că Centrul Cultural a înregistrat la OSIM ansamblul Doina Ilfovului astfel că va puta fi cooptat și taraful în cadrul ansamblului. ”Și atunci, spectacolele mari pe care sperăm că le vom putea da cât de curând pe scena noii Case de Cultură, o scenă de 110 mp, vor curpinde în totalitate ansamblul care va avea și dansuri și soliști. Vom face astfel spectacol pe scenă cu taraf și cu dansatori și sper, într-un viitor nu foarte îndepărtat să facem în colaborare cu Centrul Județean de Cultură, turnee în localitățile județului ilfov”, a mai spus directorul Centrului Cultural Buftea.
