Lumea întreagă a sărbătorit vineri, pe 29 septembrie, Ziua Mondială a Inimii. Pentru a crește gradul de conștientizare a populației globului asupra factorilor de risc ce duc la apariția bolilor cardiovasculare și determinarea schimbării în atitudinea oamenilor față de problema adoptării unui stil de viață sănătos, cu acest prilej au avut loc evenimente care au marcat această zi, și în România.
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 672, ediția print
Astfel, în seara zilei de 29 septembrie, Biblioteca Central Universitară, Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila și spitalele Universitar, Colentina, CC Iliescu și Colțea, din București, au fost luminate în roșu, ca mesaj de grijă pentru viață și valoarea ei neprețuită. Mai mult, specialiștii în domeniu au ținut să explice populației cât de periculoasă poate fi ezitarea controalelor medicale periodice și cum pot duce o viață normală pacienții cu hipertensiune arterială.”Care sunt cele mai dificile momente în traseul pacientului? Primul cred că este momentul în care primește diagnosticul. Chiar dacă la început i separe că nu este ceva complicat, ulterior dacă se informează, citește, discută cu medicul sau cu alți pacienți care au aceeași boală, începe să se îngrijoreze. Este un moment dificil când primește diagnosticul să-l accepte și apoi să înțeleagă toți pașii pe care-i are de făcut pentru a ține această boală sub control. Apoi este dificil să-și schimbe stilul de viață. Este dificil pentru oricine. Oricare dintre noi ar trebui să-și schimbe stilul de viață întrunul sănătos și dacă are, și dacă nu are o boală diagnosticată. Succesul unei vieți lungi și cât mai sănătoase este și acest stil de viață care înseamnă alimentație sănătoasă, exercițiu fizic, modularea emoțiilor, felul în care facem față la stres ș.a.m.d. Acest lucru este esențial pentru pacientul hipertensiv și cred că este din nou un moment dificil nu doar să accepte idea că trebuie să schimbe stilul de viață ci să găsească resursele de a implementa schimbarea. Nu trebuie să ajungem în ideea de a face lucrul acesta de mâine sau de săptămâna viitoare pentru că, de multe ori, se amână această idee. Omul devine conștient că trebuie să o facă, dar este prea dificil să facă acum. Iar amânarea nu aduce nimic bun. În general amânarea se va perpetua la nesfârșit. Este bine ca momentul începerii schimbării stilului de viață să fie cât mai apropiat de primirea diagnosticului. Și gestionarea pe termen lung este un moment dificil pentru pacient. Dacă în primele luni pacientul poate fi foarte conștiincios și aplecat către urmărirea bolii sale și controlarea a tuturor aspectelor care țin de bunul mers al situației sale, ulterior poate să devină o povară faptul că a trecut un an, au trecut doi ani sau mai mulți și el trebuie să respecte controalele medicale, să facă periodic analize, să țină legătura cu medicul, să primească ajustări terapeutice pentru că se întîmplă lucruri în organism și atunci nu e o idee bună să se stea cu același tratament ani de zile fără consultul medicului. Trebuie să ne convingem că nimic nu este mai important pe lumea asta decât să ne monitorizăm sănătatea. Este bine să facem o prioritate din a păstra legătura cu medicul. Hipertensiunea arterială este o boală care poate fi bine controlată prin tratament, dar odată ce a fost oprit tratamentul, valorile tensionale revin și riscul de dezvoltare a problemelor cardiovasculare majore este și mai mare în această situație”, atenționează dr. Ana-Maria Vintilă, șef lucrări Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, medic primar cardiologie, medic primar medicină internă.
Infarctul și accidentul vascular pot fi prevenite
Se știe că bolile de inimă și vase sanguine cauzează cele mai multe decese, la nivel mondial. Numai în țara noastră, la fiecare 30 de minute, un român moare din cauza complicațiilor infarctului miocardic. ”În întreaga lume mai mulți oameni mor de boală cardiovasculară decât de orice altă patologie, peste 18,6 milioane în fiecare an, așa cum arată datele recente furnizate de OMS. Mai mult de 85% dintre decesele de boală cardiovasculară sunt datorate accidentelor vasculare cerebrale și infarctului miocardic acut. În spatele acestor două afecțiuni stă, de cele mai multe ori, hipertensiunea arterială care poate fi considerată principalul factor de risc cardiovascular modificabil. Hipertensiunea arterială este numită ucigașul tăcut pentru că ea este o boală care nu doare, în care creșterile valorilor tensionale apar pe tăcute, dar care se poate manifesta direct cu o complicație de tipul accident vascular cerebral, infarct miocardic acut, insuficiență cardiacă, boală cronică de rinichi care poate ajunge până la dializă, boală arterială a membrelor inferioare. Un gest simplu, de detectare a bolii arteriale cum ar fi, măsurarea tensiunii arteriale ar putea preveni aceste complicații dacă hipertensiunea este descoperită la timp, se inițiază măsuri ale stilului de viață și se inițiază tratament cu medicamente, acolo unde este cazul”, spune prof. univ. dr. Elisabeta Bădilă, vicepreședintele Societății Române de Cardiologie.
”Mergi și măsoară-ți tensiunea arterială!”
Pentru a scădea numărul de decese și de pacienți grav afectați de bolile cardiovasculare, experții Societății Române de Cardiologie continuă campania ”Mergi și măsoară-ți tensiunea arterială! #PentruCăAșaSpunEu!”. Programul lansat în primăvara anului 2021 are ca obiectiv informarea și educarea populației astfel încât, oamenii să fie ajutați să recunoască simptomele hipertensiunii arteriale și să ia măsuri pentru prevenirea sau ținerea sub control a bolii, după caz. (Va urma)
