În cursul săptămânii trecute, la sediul Prefecturii Ilfov, în prezența primarului de la Otopeni, Silviu Gheorghe, a administratorului public al comunei Tunari, Marian Ion și a reprezentanților Comitetului pentru Situații de Urgență a fost analizată problema amenajărilor (canalelor) de desecare cu rol în preîntâmpinarea pericolelor de inundaţii.
”Urgența” a fost impusă de necesitatea decolmatării tuturor canalelor de desecare din Ilfov, dar a fost aleasă ca prioritatea nr. 1 – amenajarea Tamași – Corbeanca – Otopeni – Tunari. Și a fost nevoie de întrunirea Comitetului pentru Situații de Urgență tocmai pentru a stabili că această amenajare reprezintă o necesitate grabnică pentru ca, mai apoi, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare – Filiala Teritorială Prahova – Unitatea de Administrare Ilfov (ANIF UA Ilfov) să poată obține banii necesari efectuării operațiunilor.
Silviu Gheorghe, primarul orașului Otopeni, a ridicat, imediat după debutul discuțiilor, o problemă extrem de importantă, și anume – ce se întâmplă cu materialul rezultat după decolmatare. Edilul a precizat că, sub nici o formă nu va accepta aruncarea acestuia pe terenurile din vecinătatea canalului, dată fiind încărcătura mare de nitriți a acestui ”nămol”. Cei de la Comisariatul Județean Ilfov al Gărzii de Mediu și reprezentanții Agenției ilfovene de Mediu au explicat, la rândul lor, că acest lucru este, oricum, aproape imposibil – în condițiile în care pentru împrăștierea nămolului rezultat, pe câmp, ar fi nevoie de un studiu laborios a compoziției acestuia – care este însă foarte scump și deci cu șanse zero de a se realiza. Și, au adăugat oficialii, că pentru transportul materialului rezultat după decolmatarea canalelor vor exista formulare speciale și verificări permanente.
Materialul rezultat – o problemă!
S-a discutat, de asemenea, în acest caz, unde poate fi transportat nămolul, în condițiile în care – groapa de gunoi de la Chiajna – este în procedură de notificare de 60 de zile, pentru remedierea problemelor existente acolo (care par că nu se vor rezolva, termenul apropiindu-se de expirare și prefigurându-se aplicarea sancțiunii de închidere pentru 6 luni); la Glina – urmează să înceapă controlul, iar singurul depozit viabil acum, care deja a fost monitorizat – este cel de la Vidra. De altfel, directorul adjunct al ANIF UA Ilfov, Paul Dobre, a vorbit în acest context și despre igienizarea zonei din apropierea canalelor (strângerea PET-urilor, curățarea resturilor de vegetație ierboasă și/sau lemnoasă provenite din gospodăriile limitrofe canalelor), dar și despre faptul că atât populația, cât și agenții economici care nu respectă normele de protecție a mediului – pot fi sancționați.
Nu în ultimul rând, s-a discutat despre propunerea de suplimentare a debitului de la subtratersarea DN 1 București – Ploiești, canal CC III (Valea Pasărea), prin constuirea unei stații de evacuare a apei din orașul Otopeni, cartierul Odăi.
Problemele amenajărilor de desecare
Desecarea și evacuarea apei în exces din zonele depresionare și crovuri de pe terenurile cu aport freatic (Lacul Morii, Valea Dâmboviței), cât și cele provenite din precipitații (ploi și topirea zăpezilor) se realizează printr-o rețea de canale de desecare care au un rol important în combaterea pericolului de inundatii (CC III, CC IV, CC 4, Cd 133 etc.). Ca urmare a extinderii intravilanului și construirii spațiilor de locuit și economice fără a exista o infrastructură adecvată, în speță canalizarea pentru ape pluviale, uzate menajere/industriale-convențional curate, ANIF UA Ilfov preia și aceste ape provenite de la diverși beneficiari în rețeaua de canale de desecare. Așadar, prin funcționarea continuă a canalelor și a stațiilor de pompare se preîntâmpină apariția băltirii apei pe teren și inundarea acestora. Totuși, activitatea de exploatare, întreținere și reparații a infrastructurii de îmbunătățiri funciare întâmpină dificultăți pentru că: nu se respectă zonelor de protecție a canalelor, prevăzută prin lege, și se amplasează construcții de interes public și/sau privat în interiorul acestei zone de protecție (străzi, rețele de alimentare cu apă, rețele de gaze, rețele electrice aeriene, împrejmuiri). Apoi, cum arătam mai sus, se depozitează deșeuri provenite din gospodăriile limitrofe și uneori există cazuri – izolate, din fericire – când se deversează abuziv apă menajeră tocmai în aceste canale de desecare (acolo unde lipsește rețeaua de canalizare).
