◉ Dezvoltarea rurală inteligentă = calitate crescută a vieții
◉ Oportunități de finanțare, noi tehnologii educaționale
◉ Generație cu viziune pentru viitorul comunității
◉O soluție pentru mai bine – transportul public electric
La Palatul Snagov a avut loc, săptămâna trecută, prima ediție a Conferinței Naționale Smart Villages, dedicată comunităților rurale din România. Evenimentul a fost organizat de Asociația Română pentru Smart City, în parteneriat cu Primăria Snagov și Consiliul Județean Ilfov, demersul având ca scop înțelegerea modului în care pot să fie ajutate comunitățile din mediul rural folosind tehnologia pentru a optimiza administrația locală.
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 592, ediția print
S-a discutat despre nevoia de dezvoltare rurală inteligentă, finanțarea proiectelor ”Smart Village”, transport public electric, digitalizarea mediului rural, mediu sau energie, iar Primăria Snagov a lansat, cu acest prilej, proiectul ”Snagov Green & Clean”, un proiect care va dinamiza și ajuta întreaga regiune București – Ilfov. Pentru că, prin programul ”Snagov Green & Clean” ar urma să fie parcurse o serie de etape necesare transformării “smart” a localității, precum digitalizarea fluxurilor la nivelul primăriei și optimizarea și simplificarea serviciilor adresate cetățenilor. În program sunt incluse pregătirea funcționarilor publici în cadrul “Academiei Smart City” și cursuri gratuite adresate cetățenilor din Snagov, prin intermediul Centrului pentru Incluziune Digitală.
“Acest centru reprezintă un demers social cu ajutorul căruia creăm competențele digitale minime membrilor comunității noastre, pentru a ne adapta la realitatea prezentului, la piața muncii și la meseriile viitorului, pentru că, degeaba dezvoltăm infrastructură IT și softuri/aplicații, dacă nu avem competențe/cunoaștere pentru utilizarea acestora”, a transmis primarul comunei Snagov, Mihai Anghel. Evident, proiectul are și alte beneficii, inclusiv atragerea de investiții, dezvoltarea de proiecte ce vor fi implementate la nivelul localității în domenii ca mediu, educație, transport verde, infrastructură.
Spre exemplu, în octombrie 2021, comuna Snagov și-a exprimat acordul pentru a înscrie gratuit 5 unități de învățământ în programul național ”City Air”, primul program de monitorizare a calității aerului în școli. Administrația dorește ca, în baza recomandărilor specialiștilor, să transforme calitatea aerului pentru elevi în școlile sale, iar cu ajutorul rețelei publice gratuite, date importante despre calitatea aerului sunt puse la dispoziția cetățenilor și autorităților. Aceste date pot fi folosite pentru realizarea de recomandări care să aducă îmbunățățiri concrete în ceea ce privește reducerea poluării. Așadar, la nivelul școlilor din localitate au fost instalați senzori care măsoară în timp real particulele în suspensie PM 1, PM 2.5, PM 10, umiditatea, presiunea și temperatura. La ce ajută această monitorizare a calității aerului în școli? Este evident la ce, în condițiile în care potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, la nivel global, 600.000 de copii mor anual din cauza poluării din interior și din exterior. ”Scopul nostru este să vedem o imagine reală a acestui fenomen, pentru a genera acțiuni concrete pentru reducerea fenomenului. În România, mor anual peste 25.000 de oameni din cauza aerului toxic pe care îl respiră. Poluarea este răspunzătoare de: 7% din decese – provocate de cancerul pulmonar, 18% din decesele provocate de BPOC, 20% din decesele provocate de AVC și 34% din decesele cauzate de bolile de inimă. Proiectul este asigurat exclusiv din fonduri private prin programul “Snagov Green & Clean” și sprijinul Asociației Române pentru Smart City”, a spus, la rândul său, administratorul public al comunei Snagov, Radu Mărginean.
Scopul final al proiectului ”Snagov Green & Clean” este, prin urmare, creșterea calității vieții locuitorilor, în acord cu direcțiile de sustenabilitate promovate de Comisia Europeană. Iar acest lucru devine posibil prin atragerea unor investiții semnificative și prin implicarea tuturor, de la autorități locale, mediu privat, cetățeni și mediul academic.
Dezvoltarea rurală inteligentă = calitate crescută a vieții
Mihaela Toader, administratorul public al județului Ilfov a apreciat de asemenea că, din perspectiva autorităţilor publice, ”în dezvoltarea rurală inteligentă, soluțiile digitale se construiesc prin adaptarea și adecvarea tehnologiei la nevoile de dezvoltare ale comunității, dar și prin dezvoltarea abilităților și competențelor necesare. Susţinută cu investiţii potrivite destinate transformării digitale a sistemelor de educație, de protecție socială și sănătate, prin îmbunătățirea infrastructurii de bază și dotarea cu echipamente performante, dezvoltarea rurală inteligentă va contribui semnificativ la creşterea calităţii vieţii ilfovenilor”, a spus, în același context, administratorul public al județului.
La rândul său, Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City a vorbit despre șansa unică a Snagovului ”de a deveni principalul laborator de dezvoltare al comunităţilor locale din România. Proiectele, iniţiativele, tehnologiile şi soluţiile care vor fi implementate în următoarea perioadă, pot reprezenta modele de bună practică pentru celelalte comunităţi rurale. Cred cu tărie în potenţialul comunităţii şi mă bucur să văd la nivelul conducerii primăriei o strategie clară de dezvoltare. Invităm parteneri de tehnologie, furnizori şi companii cu experienţă în integrare să se alăture demersului nostru de creare a celui mai mare laborator Smart Communities din România”, a spus președintele Asociației Române pentru Smart City.
Oportunități de finanțare, noi tehnologii educaționale
Agenția pentru Dezvoltare Regională București-ilfov a fost reprezentată la eveniment de Dan Nicula, director general, care a făcut o serie de referiri la ideea ”satelor inteligente” promovată activ de UE, adoptarea noilor tehnologii și, în special, utilizarea internetului, fiind văzute ca o parte vitală a strategiilor pentru a combate declinul rural. Dan Nicula a menționat că, prin organizarea primei ediții a ”Conferinței Naționale Smart Villages” şi exemplele de bună practică se doreşte sprijinirea celor 2.862 de comune în care trăiesc peste 10 milioane de cetăţeni. Acesta a prezentat Programul Operaţional Regional 2021-2027 la nivelul regiunii București-Ilfov, cu accent pe oportunităţile de finanţare pentru mediul rural.
Pornind de la o serie de date statistice privind competențele digitale ale populației României, Andreea Paul, președinte organizației non-guvernamentale INACO – Inițiativa pentru competitivitate – a vorbit despre ”transformarea digitală care generează profesii ale viitorului, profesii nemaiauzite până acum pe piața muncii”. Astfel, s-a referit la deschiderea celui de-al 16 SmartLab din țară, la Snagov, la Școala Gim. ”Mihai Eminescu” din Ghermănești. Aici, profesorii și elevii vor putea să-și dezvolte abilitățile sociale și digitale, să-și antreneze gândirea creativă, analitică, critică, computațională. Împreună vor fi antrenați în proiecte complexe transdisciplinare și trangeneraționale în care vor experimenta și explora, pentru a integra tehnologiile educaționale 4.0. În SmartLab, elevii învață folosindu-se de roboți educaționali multifuncționali, de ochelari de realitate virtuală, de creioane 3D, de scanere 3D, de imprimante 3D și sistemele de audio-video-streaming, elevii pot să colaboreze cu alte școli dotate cu SmartLab din țară și străinătate, în clasele virtuale mult visate, iar profesorii pot colabora cu alte cadre didactice, pentru a le sprijini în perfecționarea activității de predare moderne.
Tot despre comunități creativ-inteligente a vorbit și Cristian David, președintele Institutului pentru Libertate și Democrație, spunând despre Snagov că poate să devină o zonă de training și competențe, un model de urmat pentru alte comunități rurale. Iar Haralambie Vochițoiu, coordonator Departament Accesare Fonduri Europene Asociația Română pentru Smart City a făcut referire la programe prin care pot să fie finanțate proiectele Smart Village.
Dragoș Preda, director general SN Radiocomunicații a subliniat, de asemenea, că ”lucrurile sunt realizate pentru oameni, pentru a egaliza accesul la oportunități. Indiferent cu ce soluții venim pentru educație sau pentru resursa umană, ele sunt bazate pe infrastructura de comunicații. Există fonduri de 200 milioane de euro alocate pentru smart village. Infrastructura trebuie să fie un bun comun, nu un beneficiu oferit de o localitate”.
Generație cu viziune pentru viitorul comunității
La finalul evenimentului de la Palatul Snagov au fost premiați elevii campioni ai competiției ”Snagov 2030”, în cadrul căreia au avut ocazia de a-și imaginea comunitatea lor, în viitor. Au fost 13 proiecte participante, 22 de participanți, 10 proiecte intrate în finală. Locul I a fost câștigat de proiectul ”The Dream Hub” (echipa Alina Naomi Coman, Georgeta Andreea Badea), locul II – ”Alternativă ecologică pentru transportul rural” (Emma Ioana Leu, David Enescu și Maria Năvodari), locul III – ”I love Snagov” (Alexandra Dumitrașcu), Mențiunea I – ”Sunny vibes” (Cristina Alexandra Grozavu și Laurențiu Petrache) și Mențiunea II – ”Fără palme … din dragoste” (Robert Ghiță).
O soluție pentru mai bine – transportul public electric
Și nu în ultimul rând, Magda Peșu, general manager al companiei Anadolu Automobil Rom a vorbit celor prezenți la eveniment despre transportul public electric, ca o soluție pentru toate comunitățile, dezvoltarea durabilă a unei localităților depinzând în mod direct de modul în care locuitorii pot ajunge rapid și eficient la locurile de muncă sau în zonele de interes pentru ei. ”În acest sens, tot mai multe primării au apelat la crearea propriilor servicii de transport public local care să facă legătura între localități. Această abordare este una dintre soluțiile cele mai bine pentru cetățenii localităților respective. Mai mult, odată ce localnicii vor simți diferențele de cost dintre utilizarea autoturismelor personale și utilizarea transportului public, vor deveni mai puțin reticenți în a-l utiliza. Pentru primării, în mod clar, cel mai rentabil este să achiziționeze autobuze electrice. Accesând fondurile europene, costurile de achiziție devin mult mai ușor suportabile. În plus, datorită eficienței și costurilor reduse de exploatare a autobuzelor electrice, primăria poate obține chiar profituri din această activitate”, a explicat Magda Peșu, adăugând că prezența Anadolu Automobil Rom la Conferința Națională Smart Village a fost un prilej deosebit de revedere a partenerilor companiei din administrațiile publice locale și a celor din sectorul privat care activează în domeniul soluțiilor de finanțare prin accesarea de fonduri europene.
