Peste 70% dintre români cred că prăbuşirea economiei reprezintă un pericol mai mare decât epidemia de coronavirus. Din fericire, specialiștii vin cu soluții. Camera de Comerț și Industrie a României are 73 de măsuri menite să inducă efecte pozitive pe plan economic, financiar, investiţional, al pieţei muncii şi în domeniul agriculturii.
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov, ediția print nr. 497
Potrivit unui sondaj realizat de IRSOP, economia este acum îngrijorarea centrală a oamenilor. Peste 70% consideră că prăbușirea economiei reprezintă un pericol mai mare decât pandemia de coronavirus. Când au fost întrebați de starea pe care au căpătat-o în urma situației create de pandemie, 44% au răspuns că se simt îngrijorați, 38% au spus că se simt încrezători, 10% au spus că se simt indiferenți, iar 8% s-au declarat deprimați. Când au fost întrebați despre viitorul epidemiei, 71% dintre cei care au răspuns consideră că „rămâne cu noi”. În luna aprilie, majoritatea populației a reuşit să-şi mențină nivelul de trai. Totuşi, gospodăriile încep să semnaleze îngustări, mai ales sub forma dispariției venitului disponibil (38%) şi a şomajului efectiv, potențial sau în familie (19%). Când venitul disponibil se evaporă, gospodăriile reduc consumul şi economisirea. Cererea agregată scade şi economia în ansamblu începe să sufere, potrivit sondajului.
Soluții pentru limitarea pierderilor
CCIR a anunțat că are 73 de soluții pe care le-a propus Guvernului României care pot sprijini, în mod eficient, limitarea pierderilor suferite de comunitatea de afaceri şi vor avea menirea de a reconsolida afacerile româneşti atât pe durata stării de urgenţă, cât şi după finalizarea acesteia.
Pe plan economic, pe lângă măsurile anunțate deja de Guvern legate de redeschiderea treptată a unor activități și servicii economice, CCIR propune subvenţionarea, totală sau parţială, a unor cursuri de iniţiere şi perfecţionare a personalului dar vine cu soluția demarării unei campanii pentru susţinerea şi promovarea producătorilor autohtoni, a afacerilor locale, prin crearea unui mecanism on-line – o platformă unde producătorii, comercianţii, serviciile specifice unei anumite zone teritoriale să se poată înscrie, facilitându-se, prin intermediul acesteia, încheierea de contracte şi tranzacţionarea diverselor mărfuri.
CCIR vede necesară suplimentarea finanţării în cadrul programului IMM Invest, respectiv extinderea programului pentru finanţarea a cel puţin 100.000 de întreprinderi. De asemenea, CCIR mai are în vedere instituirea unui Program naţional de susţinere a parcurilor industriale şi a incubatoarelor de afaceri.
Măsuri financiare și fiscale, vizând Consilii Locale
CCIR propune la acest capitol plata TVA la încasare, respectiv plata la zi a sumelor TVA de recuperat de la stat, scutirea de la plata impozitului de profit aferent anului 2019 şi 2020, dacă aceste sume sunt reinvestite și acordarea unor subvenţii destinate investiţiilor, dacă numărul mediu al salariaţilor creşte cu 10% faţă de anul precedent. Este propusă și modificarea Codului Fiscal în sensul instituirii posibilităţii (în cursul anului pentru care se acordă scutirea) pentru Consiliile Locale de a acorda, pentru agenţii economici a căror cifră de afaceri a scăzut cu peste 25%, reducerea cotei pentru impozitul pe clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea acestora din urmă, până la nivelul minim prevăzut la art. 460 alin. (2) din Codul fiscal, respectiv la 0,2% sau chiar scutirea de impozit pentru astfel de proprietăţi pe perioada situaţiei de urgenţă şi ulterior pentru cel puţin 12 luni, perioadă necesară de refacere a mediului de afaceri. O altă măsură prevede instituirea posibilităţii (în cursul anului pentru care se acordă scutirea) pentru Consiliile Locale de reducere în cursul anului fiscal a cotelor adiţionale la impozitele locale adoptate prin HCL în baza art. 489 din Codul fiscal, cu referire la posibilitatea de majorare cu 50% faţă de nivelurile maxime stabilite prin Codul Fiscal. Tot pentru Consiliile Locale, CCIR propune instituirea posibilităţii de scutire (în cursul anului pentru care se acordă scutirea) a taxelor de concesiune/redevenţelor, a taxei pe clădiri şi taxelor pe terenuri pe perioada declarării stării de urgenţă.
Măsuri pentru forţa de muncă
Continuarea plăţii şomajului tehnic pentru încă minim 3 luni după încetarea stării de urgenţă, pentru acei salariaţi care încă nu pot fi reîncadraţi în muncă și scutirea de la plata contribuţiilor sociale şi a impozitului specific pe perioada stării de urgenţă şi până la 6 luni de la data încetării acesteia pentru salariile (indemnizaţiile) aferente şomajului tehnic, sunt alte măsuri propuse de CCIR. Se cere și implicarea ANOFM şi a Agenţiilor Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă în activităţile de mediere între cererea şi oferta de forţă de muncă, începând cu lucrătorii din agricultură şi construcţii. Concret, se propune să se solicite din partea angajatorilor necesarul de lucrători, pe categorii de calificări, şi să fie afişate, pe site-urile publice, locurile de muncă disponibile, astfel încât să fie încurajate cu prioritate angajările lucrătorilor români. Instituția propune și modificarea O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, astfel încât şi persoanele fizice independente (autorizate) sa poată fi indemnizate la un nivel minim – în condiţiile în care sunt o serie de activităţi cu sezonalitate mare care nu au obţinut venituri în ultimele şase luni. Este solicitată în lista de măsuri și abrogarea H.G. nr. 903/2016 pentru aprobarea Planului naţional de mobilitate concomitent cu modificarea art. 751 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj. O altă măsură destinată forței de muncă se referă la modificarea legislaţiei privind angajaţii sezonieri (în special pentru cei care lucrează în turismul de litoral), astfel încât aceştia să poată beneficia de ajutor de şomaj, la sfârşitul sezonului estival.
CCIR mai propune suportarea impozitelor şi a contribuţiilor de asigurări sociale, de asigurări sociale de sănătate, precum şi a plăţii contribuţiei asiguratorii pentru muncă, aferente indemnizaţiei prevăzute de Legea nr. 19/2020 modificată si completată, de la bugetul de Stat şi nu de către angajator, aşa cum este reglementat în prezent.
Implementarea de fonduri europene
La acest capitol este propusă extinderea perioadei de implementare a proiectelor finanţate din fonduri europene aflate în derulare, dincolo de perioada maximă prevăzută iniţial, precum și demararea unor programe cu finanţare din fonduri europene, prin POR, POCU etc. având ca obiectiv calificarea, recalificarea şi perfecţionarea forţei de muncă, dotarea cu echipamente şi materiale necesare desfăşurării activităţii acestora în noile condiţii de ”convieţuire” cu noul coronavirus, precum şi pentru digitalizarea activităţilor întreprinderilor.
Demararea marilor investiții
Specialiștii propun realizarea, cu prioritate, de investiţii din fonduri publice pentru construcţia şi reparaţia de autostrăzi, drumuri naţionale şi judeţene, demararea marilor investiţii în infrastructură – transporturi, sănătate, educaţie, energie şi mediu, cu acordarea unor drepturi prioritare în licitaţiile pentru execuţie către companiile din România, cât și realizarea urgentă de investiţii din fonduri publice pentru modernizarea infrastructurii de transport – căile feroviare deteriorate, extinderea şi modernizarea aeroporturilor etc. CCIR mai are în vedere între altele și finanţarea de lucrări edilitare prin PNDL şi identificarea, cât mai rapidă, a unor soluţii viabile pentru finanţarea lucrărilor de refacere sau extindere a reţelei de irigaţii.
Sprijin pentru agricultură
CCIR propune realizarea de plăţi anticipate ale subvenţiilor în agricultură, pentru a permite fermierilor să înfiinţeze culturi agricole, să efectueze lucrările agricole necesare şi să achiziţioneze maşini, utilaje şi echipamente agricole necesare, dar și realizarea de investiţii pentru reactivarea sistemelor de irigaţii. Alte măsuri prevăd subvenţionarea, măcar parţială, a costului energiei electrice consumate pentru apa pompată pentru irigaţii în treptele 3-4 de udare, precum și reluarea şi extinderea programelor de creare a perdelelor forestiere, pentru protejarea culturilor agricole de secetă, ori înfiinţarea, cu credite având dobânda subvenţionată, a unităţilor de procesare a legumelor şi fructelor produse în România
