Chiar dacă, în ceasul al 12-lea, Ministerul Agriculturii a adus modificări importante controversatului Ordin 619, suntem de părere că cititorii noștri trebuie să afle prin ce calvar au trecut, trec și, sunt convins, vor mai trece fermierii din România, până când, să sperăm, lucrurile vor intra pe făgașul normal. Așadar, revenim cu declarațiile și relatările lui Laurențiu Baciu, proaspăt reales președinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), la Adunarea Generală a Asociației Producătorilor Agricoli (APA) Ilfov. Citiți și vă cruciți!
Așa cum relatam în materialul anterior, pe 17 februarie, fermierii membri ai APA Ilfov, afiliată LAPAR, s-au întâlnit în cadrul Adunării Generale a Asociației lor. Printre invitați s-a aflat și Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, care le-a împărtășit celor prezenți experiențele prin care a trecut, de-a lungul nenumăratelor și obositoarelor demersuri și negocieri cu autoritățile responsabile de soarta agriculturii românești. El a sintetizat nemulțumirile și neajunsurile fermierilor români, dar a oferit și sugestii pentru remedierea acestora.
Boicotul – principala preocupare a funcționarilor din minister
Laurențiu Baciu le-a povestit fermierilor ilfoveni ce s-a întâmplat la întâlnirea de la Ministerul Agriculturii, la Comisia de dialog social, din 15 februarie. „Noul ministrul vrea el să facă ceva, dar nu are cu cine! Pentru că, tehnocrații aceștia sunt puși să lucreze tot cu ăia vechi. Și, în afară de un boicot total, altă sarcină nu au cei din minister. Lucru cu care m-am confruntat direct, cu ocazia dialogului social, tot pe 619. Dispoziția unui secretar de stat a fost să nu pună pe site lucrarea care era în discuție. Și ne-am trezit că, pe site, era un proiect, în mapă aveam alt proiect, dar noi discutasem, anterior, altceva. Ghinionul lor a fost că eu participasem la toate întâlnirile și știam ce se hotărâse.
Când le-am atras atenția că nu asta vorbisem cu câteva zile înainte, au început s-o bâlbâie. După ce am reluat subiectul corect, două directoare din minister m-au sunat să-mi spună că nu sunt vinovate de cele întâmplate și mi-au spus cine le-a interzis să posteze pe site documentul corect. Era vorba de un secretar de stat! Vedeți, cam așa s-au întocmit actele normative, până acum! Una spunem, și alta scriem! Și nu este prima dată”, a povestit Laurențiu Baciu.
„Echivocul” le-a dat multe bătăi de cap fermierilor români
Laurențiu Baciu a mai vorbit și despre excesul de zel al funcționarului român care, de multe ori este „mai catolic decât Papa”. „Acolo am întâlnit un funcționar al APIA Central care era mai ministru decât ministrul. Cu toată experiența europeană de la Bruxelles a ministrului Achimescu, acesta nu reușea să-l convingă pe respectivul că vorbește prostii. De fapt, nimeni din sală nu-l putea lămuri cum este cu «echivocul» ăsta (identificarea parcelei fără echivoc – n.r.). Dl. Hurumbă, căci despre el este vorba, o ținea sus și tare că dacă nu se face identificarea fără echivoc, vine CE și ne penalizează. L-a întrebat dl. ministru: Cât la sută dintre fermieri au fost excluși, anul trecut, din cauza acestei condiții? Răspunsul este – 12%, în toată țara. Adică vreo 120.000 de fermieri! În aceste condiții, penalizarea ar fi fost de 2%. Așadar, cum este mai bine, să pierdem 2%, sau 12%?”, s-a întrebat Baciu. El a mai arătat că, la Bruxelles, condițiile sunt foarte elastice, în sensul în care dacă ai argumente solide, poți primi derogare. ”În această problemă a digitizării fără echivoc, ministrul a discutat cu comisarul Phil Hogan, care i-a spus că dacă românii cunosc mai bine situația specifică din țara lor, să ia o hotărâre corectă. Așadar, CE nu impune respectarea cu strictețe a acestei condiții, ci ea poate fi adaptată realităților fiecărei țări”, a subliniat președintele LAPAR. Dar ce te faci cu obtuzitatea birocraților din România?
Paranoia condițiilor artificiale
O altă piedică pusă în calea accesării fondurilor europene de „mințile luminate” ale celor care păstoresc agricultura românească se află și interpretarea noțiunii de „condiție artificială”. Conceptul are drept scop limitarea fraudării fondurilor europene, dar, în România, s-a ajuns la interpretări aberante, vecine cu paranoia. Iată ce spune Laurențiu Baciu: „Dacă vă spun, vă îngroziți și nu o să puteți crede că un creier de om poate să gândească așa. Iată ce creiere luminate împart miliardele de euro primite de noi de la Europa! Ciudățeniile numite condiții artificiale și gândite de mințile luminate de la Ministerul Agriculturii au provocat o pagubă serioasă României! 1,6 miliarde de euro au fost returnate Comisiei Europene de țara noastră, pe vechiul PNDR 2007-2013. Ce a dus la pierderea unei sume care ar fi stat bine în buzunarele fermierilor noștri? Să nu te duci la WC-ul vecinului de fermă, că sunt condiții artificiale. Să nu iei apă din fântâna vecinului, că sunt condiții artificiale. Să nu mergi cu vecinul la nuntă, că sunt condiții artificiale. Niște aberații! Au refuzat să finanțeze proiectele fermierilor și au trimis banii înapoi. Proiecte care acum sunt câștigate pe bandă rulantă în justiție și care nu le mai plătesc din fondurile europene, ci din bugetul României. De ce?! Pentru că am vrut noi să fim mai catolici decât Papa?! E o mare tragedie ce se întâmplă în Ministerul Agriculturii!“.
„Porunca a 11-a: să nu folosești toaleta vecinului!”
Porunca respectivă nu este în Biblie. Ea a fost inventată de una dintre mințile luminate de care amintea președintele LAPAR. „Vine un inspector de la Mediu într-o inspecție pe un proiect și se uită, îi convine tot ce a văzut. Dar, la un moment dat, mă întreabă: aici lucrează un om? Da, o să lucreze un om. Dar toaletă nu aveți? Nu. Uite, e acolo, alături, la vecinul. Cum să fie la vecinul toaleta?! E condiție artificială! Atunci i-am spus: – Doamnă, dumneata dacă pleci undeva și te apucă pe drum pântecăraia, ce faci? Scoți olița din portbagaj? Sau te duci la o stație de benzină, undeva?! Ca să vedeți cum se gândește! Din păcate, toți suferim din pricina acestor anomalii. De ce? Pentru că pe posturile respective sunt neprofesioniști”.
Gâsca și… știuleții
Laurențiu Baciu s-a legat și de modul deficitar în care sunt traduse reglementările europene pentru fermierii români. Subiectul s-a referit la gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis), o specie pe cale de dispariție, protejată la nivelul Uniunii Europene.
„Discutam recent cu cei de la APIA, despre o traducere greșită. Conform regulamentului european, 5% din suprafața angajată la plată trebuie să rămână cu porumbul în câmp, pentru hrana gâștei cu gât roșu. Ei au înțeles că porumbul trebuie lăsat în picioare, în condițiile în care inserția știuletelui este la peste 80 cm. Gâsca nu o să intre niciodată in porumb și chiar dacă ar intra nu ar ajunge să mănânce. Corect era ca recoltarea să se facă cu o pierdere de 5%, care să rămână pe câmp pentru gâscă. Când am ridicat problema la APIA, pentru a face modificarea, mi s-a comunicat ca sunt de acord cu mine, însă trebuie să facă un audit (hohote de râs în sală – n.n.). I-am intrebat, pentru ce? Să vadă dacă gâsca e flămândă? Până se termină auditul, s-ar putea să piară gâsca!”, a povestit Laurențiu Baciu.
