Agenţia Naţională de Administrare Fiscală va declanşa acţiunile de control în cazul marilor averi, în scopul impozitării, odată cu prelucrarea declaraţiei de venit pe anul trecut.  Controalele vor avea ca bază legală decizia din decembrie 2010 a Guvernului, conform căreia persoanele ale căror venituri reale depăşesc cu cel puţin 50.000 lei sumele declarate vor plăti un impozit de 16% aplicat la diferenţa dintre cele două valori. Un document guvernamental arată că aceste verificări vor fi declanşate de ANAF chiar în perioada imediat următoare.
“Începând cu anul 2012, odată cu prelucrarea declaraţiei de venit pentru anul 2011, agenţia fiscală intenţio­nează să demareze controlul mai am­plu al conformării persoanelor fizice. Departamentul pen­tru Afaceri Fiscale al Fondului Monetar Internaţional a recomandat ANAF abordarea într-o manie­ră specifică a segmentului de contribuabili persoane fizice cu averi mari, în cadrul strategiilor de asigurare a conformării fiscale, precum şi utilizarea metodelor de control indirect pentru completarea tehnicilor de control folosite în prezent, în scopul identificării veniturilor nedeclarate şi contracarării metodelor utilizate de contribuabili pentru a ascunde veniturile”, se arată în document. Normele în domeniu stabilesc că Fiscul va verifica, într-o primă etapă, persoanele cu venituri mari fără să le notifice, selecţia urmând să fie efectuată de pe o listă a persoanelor care depăşesc “riscul minim” acceptat de administraţia fiscală. Pentru stabilirea bazei impozabile, inspectorii vor folosi metode indirecte, respectiv cea a sursei şi cheltuirii fondului, a fluxurilor de trezorerie şi a patrimoniului. Metoda sursei şi cheltuirii fondului constă în compararea cheltuielilor efectuate de o persoană fizică cu veniturile declarate în perioada verificată şi se bazează pe principiul că orice cheltuială în exces faţă de valoarea declarată a veniturilor reprezintă venit impozabil nedeclarat. Cea a fluxurilor de trezorerie constă în analiza intrărilor şi ieşirilor de sume în conturile bancare, precum şi a intrărilor şi ieşirilor de sume în cash, pentru a stabili mişcările de disponibilităţi băneşti şi asocierea acestor mişcări cu sursele de venit şi utilizarea acestora. Metoda patrimoniului permite stabilirea bazei impozabile ajustate pentru o persoană fizică verificată, analizând creşterea, res­pectiv descreşterea patrimoniului net al acesteia.