Din nou, despre oportunitățile oferite de sistemul de învățământ dual
La sediul Direcției Agricole Județene (DAJ) Ilfov, unde gazda a fost directorul instituției, Geogiana Ene, a avut loc, săptămâna trecută, o întâlnire a directorilor liceelor tehnologice ilfovene – ”Vintilă Brătianu”, Dragomirești-Vale, ”Pamfil Șeicaru”, Ciorogârla și ”Cezar Nicolau”, Brănești, a reprezentanților Inspectoratului Școlar Județean Ilfov – Florentina Costea, insp. școlar general al județului și Bianca David, insp. învățământul profesional, a agricultorilor (însă, aici prezența a fost sub așteptări, deși din această zonă vin cele mai multe plângeri privind lipsa forței de muncă bine pregătite în domeniul agricol) sau crescătorilor de albine și a expertului în dezvoltare rurală și politici agricole, Radu Antohe – cu reprezentantul aparatului de lucru al primului ministru, Cornel Bertea Hanganu, coordonator al Școlii Profesionale Metropolitane în Sistem Dual București.
Articol apărut în nr. 396 al Jurnalului de Ilfov, ediția print
Discuțiile, evident, s-au axat pe tema învățământului profesional – ”clasic”, dar mai ales varianta în sistem dual (cu mențiunea, aici, că la nivelul județului Ilfov nu funcționează nici o clasă de învățământ dual), cei prezenți încercând să găsească direcții comune de acțiune, care să ducă, la final, la același rezultat, și anume, tineri dispuși să lucreze în agricultură, dar și pregățiți mai bine profesional pentru acest domeniu de activitate.
Cornel Bertea Hanganu a oferit detalii despre ceea ce înseamnă învăţământ dual, ca parte a învățământului profesional și tehnic (ÎPT), cu următoarele caracteristici specifice: este organizat la iniţiativa operatorilor economici interesaţi, în calitate de potenţiali angajatori şi parteneri de practică; asigură oportunități sporite de educație și formare profesională pe baza unui contract de parteneriat și a unor contracte individuale de pregătire practică, prin pregătirea practică organizată în răspunderea principală a operatorului economic; operatorii economici asigură pregătirea practică a elevilor, bursă la nivelul celei acordate din fonduri publice (cel puțin încă 200 de lei/lunar/elev, la acest moment) şi alte cheltuieli pentru formarea de calitate a elevilor; facilitează implicarea operatorilor economici în mecanismele decizionale la nivelul unităţii de învăţământ partenere. Operatorii economici care încheie contract de parteneriat cu unităţile de învăţământ îți pot deduce cheltuielile efectuate cu elevii – bursele, cazare, transportul – și investițiile în laboratoarele/atelierele din școală.
În contextul acestei prezentări, Gheorghe Nedelcu, unul dintre agricultorii de seamă ai României, director general al SC ITC (International Trading Company) SRL, Popești-Leordeni s-a întrebat de ce agentul economic ar fi interesat de acest sistem educațional, în care să investească resurse financiare proprii pentru viitorii săi angajați, dacă acești elevi nu pot fi ”constrânși” în niciun fel ca, după terminarea școlii, să rămână la agentul economic care i-a pregătit? Cornel Bertea Hanganu a replicat că aici este vorba, de fapt, de abilitățile agentului economic de a-și motiva ”ucenicii” pe perioada celor trei ani de școală, dar și după, pentru ca aceștia să rămână la el. ”Secretul din spatele învățământului dual este că, în acest sistem, copilul vine la companie, iar probabilitatea de a fi angajat de către aceasta este foarte mare, iar în învățământul profesional, copilul vine la școală și apoi, la terminarea cursurilor își caută un loc de muncă și, dacă are noroc, găsește chiar în domeniul pentru care s-a pregătit”, a spus Cornel Bertea Hanganu. Iar această afirmație a fost susținută de către directorul liceului din Dragomirești Vale, care a dat exemplul tehnicienilor veterinari pregătiți aici, care nu reușesc să-și găsească loc de muncă. Și asta nu pentru că nu sunt bine pregătiți sau pentru că nu este cerere pe piața forței de muncă (pentru că imediat, Radu Antohe a cerut date de contact pentru tinerii tehnicieni veterinari – domnia sa având cunoștință de companii care caută tehnicieni veterinari pe piața muncii și nu găsesc), ci pentru că este o problemă de comunicare, de punere la un loc a resurselor. De aceea, Cornel Bertea Hanganu a făcut referire la Strategia privind dezvoltarea învățământului profesional și tehnic (ÎPT), document care face referiri la un plan de acțiune pentru dezvoltarea ÎPT corelat cu oferta educațională adaptată la necesitățile pieței locurilor de muncă; la fundamentarea unei cifre de școlarizare anuală; la crearea unei forțe de muncă potrivite cerințelor și necesităților actuale ale comunității mediului de afaceri cu profil tehnologic, a unor baze de date cu gradul de angajabilitate al absolvenților de ÎPT și a unor baze de date la nivel regional cu personal și locuri de muncă în industria tehnologică, precum și monitorizarea traseului absolvenților; iar la final, constituirea unui corp comun de specialiști pentru implementarea și monitorizarea strategiei.
Schimbare de mentalitate!
Însă orice demers ar trebui pornit de la schimbarea unor mentalități, iar Florentina Costea și Marinela Culea, directorul liceului ”Cezar Nicolau”, au făcut referire la schimbarea de mentalitate a profesorilor de gimnaziu, care încă militează pentru admiterea elevilor la liceu (păstrând o concepție greșită că învățământul profesional e cea din urmă variantă de educație), apoi, schimbarea de mentalitate a părinților, pentru că ei sunt cei care decid pentru elevii de clasele a VII-a – a VIII-a la momentul alegerii unui parcurs educațional al copiilor lor, și, nu în ultimul rând, schimbarea mentalității tinerilor absolvenți de școală gimnazială. Toți ar trebui să conștientizeze avantajele – demonstrate – ale învățământului profesional/dual:
- elevii – vor avea o meserie, dar își pot continua ulterior și studiile liceale și/sau universitare;
- părinții – scade presiunea financiară asupra acestora, prin compensarea cu burse, decontarea cazării sau transportului oferite elevilor;
- agenții economici – vor avea forță de muncă, calificată exact pe ceea ce au ei nevoie;
- societatea – prin facilitarea inserției rapide a absolvenților pe piața muncii.
Așadar, învățământul profesional – ”clasic” sau dual – nu reprezintă în niciun caz ”Cenușăreasa” sistemului educațional, din contra, reprezintă un sistem cu o mulțime de oportunități, un parteneriat viabil pentru o piață a forței de muncă bine pregătită.
