RATB va introduce peste 50 de linii preorășenești spre și dinspre Ilfov
Pe 29 martie a.c. a fost convocată ședința ordinară a Consiliului General al Municipiului București (CGMB), primul punct trecut pe Ordinea de zi pentru a fi supus votului consilierilor generali fiind legat de aprobarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă 2016-2013, pentru regiunea București – Ilfov.
Articol apărut în nr. 345 al Jurnalului de Ilfov, ediția print
După două ore de discuții, consilierii CGMB au aprobat PMUD București – Ilfov, documentul urmând să fie supus și aprobării Consiliului Județean Ilfov (CJI), dar și celor 40 de structuri de autoritate locală de la nivelul județului. ”Putem vorbi despre un vot istoric pentru București și regiunea metropolitană. PMUD 2016 – 2030 este un document strategic, realizat cu sprijinul BERD, care propune o viziune coerentă de dezvoltare a mobilității în regiune. Îmi doresc ca, după aprobarea acestuia, să putem trecem treptat la implementarea proiectelor, pentru că este vorba proiecte care vor crește semnificativ calitatea vieții cetățenilor”, a spus primarul general, Gabriela Firea.
După aprobarea Planului de Mobilitate, Primăria Capitalei și CJI vor putea accesa fonduri europene de până la 220 de milioane de euro, prin Programul Operațional Regional, dintre care 150 milioane de euro vor fi folosiți pentru reformarea transportului public.
RATB, în Ilfov, cu 56 de curse
Un alt proiect extrem de important pentru ilfoveni, care a trecut de votul consilierilor generali, a avut legătură cu modificarea HCGMB 267/29.10.2010 pentru aprobarea Programului de transport rutier de persoane prin servicii regulate pe raza Capitalei și a județului Ilfov, a modelului licenței de traseu și contractului de transport public între Regia Autonomă de Transport București (RATB) și orașele/comunele din Ilfov.
Mai exact, CGMB a fost de acord cu introducerea a 56 de linii de transport public, care să facă legătura între cartierele mari ale Bucureştiului de localităţile importante din Ilfov. De asemenea, vor face legătura între cartierele de periferie ale Capitalei şi zona de centru a municipiului Bucureşti.
Spre exemplu, potrivit documentului aprobat, între zona Republica, din Bucureşti, şi localitatea Dobroeşti, din Ilfov, ar urma să circule linia 400, care va fi deservită de două autobuze, va avea 23 de staţii şi pe parcursul unei zile vor fi efectuate cel mult 26 de curse. Cel mai lung traseu va fi cel al liniei 444, între Piaţa Presei, din Capitală, şi localitatea Micşuneşti-Moară, care va avea 50 de kilometri lungime, 48 de staţii, va fi deservit de două autobuze, care vor face cel mult opt curse într o zi. Localităţile care vor fi conectate de Capitală prin autobuzele RATB sunt Brăneşti, Danubiana, Pantelimon, Chiajna, Cornetu, Domneşti, Afumaţi, Bălăceanca, Petrăchioaia, Leordeni, Sitaru, Moara Vlăsiei, Ştefăneşti, Vidra, Berceni, Zurbaua, Chitila, Jilava, Dascălu, Pruni, Țegheş, Islaz, Şindriliţa, Dărăşti, Agropol, Bragadiru, Clinceni, Siliştea Snagovului, Dimieni, Gruiu, Ciolpani, Sitaru, Otopeni, Baloteşti, Vârteju, Găneasa, Măgurele, Dârvari, Tânganu, Buftea, Cernica, Glina, 1 Decembrie, Vidra, Tunari şi Periş.
Preţul unui bilet va fi de 1,50 lei, sau vor fi disponibile trei tipuri de abonamente lunare: pentru o linie – 35 de lei, pentru două linii – 95 de lei, iar pentru toate liniile – 125 de lei.
De asemenea, tot acest proiect propune şi prelungirea liniilor 138 (cartier Militari + Piaţa 21 Decembrie 1989), 178 (cartier Militari – Sala Palatului), 236 (Divertiland – Spitalul Universitar) şi 302 (Ghencea – cartier Fortuna), până la limita municipiului Bucureşti, urmând ca staţiile de la capătul traseelor să fie în Ilfov. Preţul unei călătorii pe aceste rute rămâne neschimbat – 1,3 lei.
Înaintea supunerii la vot, proiectul Primăriei Capitalei a fost contestat vehement de către Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR), care a susținut că introducerea acestor linii RATB ar duce la falimentul operatorilor privaţi. ”Practic, o astfel de decizie face mai întâi concurenţă neloială transportatorilor autorizaţi care au câştigat licitaţiile pentru a opera pe liniile de transport rutier de persoane, pe aceleaşi trasee pe care PMB intenţionează să introducă noi linii RATB. În acest moment circulă 180 de mijloace de transport ale firmelor private care au câştigat licitaţiile pentru a opera pe liniile Bucureşti – Ilfov. Doamna primar general, precum și consilierii generali, ar trebui să ştie că prin iniţiativa extinderii liniilor RATB ar putea falimenta firmele care operează actualmente pe aceste rute, iar astfel va afecta nu doar afacerile private, pentru care ar putea răspunde în faţa instanţei de judecată, ci şi bugetul statului şi bugetul PMB. Probabil că doamna primar general a fost indusă din nou în eroare de consilierii care nu cunosc realitatea din teren”, explica, într-un comunicat de presă, preşedintele COTAR, Vasile Ştefănescu. De asemenea, reprezentanţii COTAR au făcut referire la sute de mijloace de transport ale RATB, vandalizate anual și care fie necesită reparaţii foarte costisitoare, de la bugetul PMB, fie sunt ţinute în garajele RATB, din lipsa fondurilor pentru reparaţii, ceea ce ar însemna că toate costurile calculate iniţial chiar s-ar putea dubla.
Centura și metroul la Primărie – retrase de pe Ordinea de zi
Proiectele de hotărâri pentru trecerea Centurii Capitalei din domeniul public al statului și administrarea ministerului Transporturilor, prin CNAIR, în domeniul public al municipiului București și trecerea Metrorex, din proprietatea privată a statului, în proprietatea privată a Capitalei, au fost retrase de pe Ordinea de zi, pentru clarificări suplimentare legate de finanțarea ulterioară a celor două enități.
În expunerea de motive a primului dintre proiecte se arată că: ”o problemă majoră cu care se confruntă Bucureștiul o reprezintă aglomerația din trafic generată și de lipsa unei alternative ocolitoare, Capitala fiind unul dintre puținele orașe care nu are o șosea de centură la parametri de, cel puțin, drum expres”.
Iar în expunerea de motive a celui de-al doilea se explică faptul că, ”în București, capitala țării și zona adiacentă, sistemul de transport public existent deservește cca. 4 milioane de locuitori. În lipsa unei coordonări unitare și a unei strategii de integrare a serviciilor de transport public la nivelul întregii zone, fiecare operator de transport acționează independent pentru fundamentarea programelor de dezvoltare, stabilirea și realizarea proiectelor de extindere și de modernizare a infrastructurii și stabilirea politicii tarifare. În multe situații se ajunge la paralelisme în dezvoltarea rețelelor de transport și alocarea de resurse fără o coordonare unică și o maximizare a eficienței oricărei investiții în contextul general al teritoriului deservit. Măsurile de descentralizare vor avea ca efect alinierea la regulamentele europene privind transportul local, dar și punerea în aplicare a bunelor practici din capitalele europene, unde atât transportul de suprafață, cât și transportul subteran – sunt în coordonarea și sub autoritatea unei autorități de transport municipale sau metropolitan”.
