Garda Financiară a fost înființată acum aproape un secol, în anul 1918. Inițial, Garda era o instituție militarizată care avea ca atribuții „prevenirea și descoperirea contravențiilor la legile și normele financiare”. Activitatea ei de bază a fost o bună perioadă dedicată respectării fiscalității în domeniul producției și comercializării băutu-rilor alcoolice. În anul 1932 atribuțiile acestei instituții au fost extinse și asupra altor impozite și ea a funcționat astfel până în 1948, când a fost desființată, iar atribuțiile sale au fost preluate de Miliția economică.

Garda Financiară a fost reînființată, după Revoluție, în 1991 de Guvernul Roman. În 2003, după reorganizare, Garda Financiară se afla în subordinea Autorității Na­ționale de Control (ANC). În 2005, instituția a trecut în subordinea Ministerului Finanțelor Publice, iar din 2007 se află sub autoritatea Agenției Naționale de Adminis-trare Fiscală (ANAF). La nivel teritorial, Garda Financiară este organizată în secții județene, cărora li se adaugă o secție pentru București. Din iunie anul acesta, comisar-șef al Secției Ilfov a Gărzii Financiare este domnul Viorel Florea. Absolvent al Facultății de Finanțe – Contabilitate, Viorel Florea are o vastă experiență, domnia sa lu-crând în acest domeniu încă din anul 1978, îndeplinind, de-a lungul anilor multe funcții în această instituție. „În ultima pe­rioadă, principala activitate pe care o desfășurăm este cea legată de controlul achizițiilor intracomunitare de legume-fructe, carne, cereale și produse alimentare, în special ulei și cafea.“, ne spune dl. comi-sar-șef. „În acest domeniu se ne confruntăm  cea mai importantă activitate infracțională de evaziune fiscală, mai ales prin pagubele care se înregistrează la bugetul con-solidat. Cei implicați au organizat adevărate grupuri infracționale alcătuite din oameni de afaceri al căror scop este eschivarea de la plata taxei pe valoarea adăugată și a impozitului pe profit, a diminuării valorii plăților cuvenite comparativ cu valoarea tranzacțiilor comerciale efectuate.”, precizează domnia sa.

Firmele-fantomă, cheia „afacerii”

Într-adevăr, ingeniozitatea evazioniștilor este depășită doar de valoarea pagubelor la buget înregistrate. Principala metodă se bazează pe organizarea pe niveluri de firme a unor grupuri infracționale. Miza acestor grupări este neplata TVA, dar și a impozitului pe profit pentru mărfuri din UE. Primul nivel este reprezentat de firmele care se ocupă de realizarea de achiziții intracomunitare. Nivelul doi este constituit de societățile comerciale „tampon”, care cumpără marfa de la primele și le comerciali-zează clienților reali. De remarcat că cei care înființează societățile de la nivelul 1 și 2 nu desfășoară în realitate nici un fel de activitate economică. Scopul acestor societăți este acela de a asigura efectuarea achizițiilor intracomunitare și transferul mărfurilor către clienții reali. Astfel este mascată derularea de operațiuni fictive prin emiterea de documente de proveniență reale. Aceste societăți își asumă sarcinile fiscale (TVA, impozit pe profit), dar pe care nu le plătesc, degrevându-i astfel pe clienții reali de aceste obligații. Pentru această activitate clienții reali plătesc o taxă, care este apoi împărțită de ceilalți membri ai grupului. Așadar, clienții reali sunt în realitate cei care comandă mărfurile la furnizorii externi, o plătesc și o distribuie către consumatorul final. Ei participă la tot acest mecanism tip „suveică” pentru că, în acest mod, este evitată plata obligațiunilor fiscale, rezultând, prin urmare, costuri mai mici pentru marfa comercializată și profituri mai mari. Clienții reali nu sunt obligați la plata TVA aferentă achizițiilor intracomunitare și nu pot fi trași la răspundere pentru obligațiile neachitate, ei beneficiind de prezumția de „cumpărător de bunăcredință”. Cu toate acestea, verificările efectuate de instituțiile de control din țările UE pot stabili cu exactitate că, de fapt, comenzile pentru marfă sunt realizate de clienții reali și nu de societățile care fac achiziții intracomunitare (nivelul 1) și care, de regulă dispar după o lună de funcționare. Același lucru se întâmplă și cu societățile de la nivelul 2, care se înregistrează cu TVA și impozit pe profit, care dispar înainte de scadența acestor plăți către bugetul de stat, înființându-se totodată un al treilea nivel de firme pentru protecția clienților reali. Prin urmare, beneficiarii evaziunii fiscale sunt clienții reali, care o realizează prin intermediul „suveicii” formată din societățile create.

Desigilarea ­transporturilor, o soluție lucrativă

„Din data de 15 martie, anul acesta, Garda Financiară a primit permisiunea unui control preventiv al achizițiilor intracomunitare, control care se efectuează în colabo-rare cu poliția de frontieră, prin desigilarea transporturilor susceptibile de evaziune fiscală, cum ar fi cele de legume-fructe sau de carne.”, ne informează dl. Florea. „În primul rând, toți importatorii sunt obligați să-și înregistreze achizițiile într-un Registru al Operatorilor. Furnizorul este obligat, la rândul său să verifice pe site-ul Ministe-rului Finanțelor Publice dacă beneficiarul este înregistrat ca plătitor de TVA, în caz contrar, furnizorul va fi obligat să plătească această taxă. Poliția de Frontieră este cea care ridică documentele de transport ale importatorului și le remite comisariatelor teritoriale ale Gărzii, care le scanează, pentru a putea fi urmărit  ulterior cu exactitate traseul mărfii. Totodată, comisarii Gărzii Financiare desigilează transportul pentru a verifica concordanța dintre documentele de transport și marfă. Numai în ultimele 4 luni comisarii secției Ilfov au efectuat nu mai puțin de 3.954 de desigilări, în ciuda faptului că nu avem decât 24 de comisari, organizați în 12 echipe. În urma acestor controale a fost suspendată activitatea a 14 agenți economici și au fost depuse 39 de sesizări penale pentru un prejudiciu estimat de 40,75 de milioane de lei. Totodată, s-au luat 25 de măsuri asiguratorii în valoare de 28,8 milioane de lei și s-a încasat TVA în avans de 16,9 milioane de lei. Ce vă pot spune este că angajații Gărzii Financi-are din județul Ilfov depun toate eforturile pentru limitarea cât mai drastică a evaziunii din zona lor de competență. Ilfovul este un județ greu, cu multe firme care prac-tică metode din cele descrise mai sus. Sunt peste 23.000 de firme la nivel județean, iar noi dispunem doar de 12 echipe de control. Dacă am fi mai mulți, am putea adu-ce mai mulți bani la buget!”, ne-a declarat comisarul-șef Viorel Florea. Portret-robot de ­firmă-fantomă

Domnul comisar-șef Viorel Florea ne face și un portret-robot al unei astfel de firme implicată în mecanismul descris mai sus. Aceste firme, spune domnia sa, au de regulă un asociat străin din țări extracomunitare, cum ar fi Turcia, Siria, Egipt, Irak, Republica Moldova, Ucraina sau Macedonia. De obicei, acești asociați nu sunt în țară, sau sunt prezenți doar o săptămână-două. Societatea este reprezentată doar de îm­puterniciți cu procură notarială, atât cât să reprezinte firma în fața organelor de control. Deseori au loc schimbări în structura acționariatului, pentru a exonera de răspundere penală pe asociații fondatori. Împuterniciții și contabilii sunt comuni pen­tru fiecare grupare infracțională. Societatea nu are niciun fel de active (clădiri, terenuri, mașini de transport marfă). Capitalul social este la nivelul legal minim. Sedi-ul social este într-o cameră dintr-o casă situată într-un sat sau comună. Nu există puncte de lucru (depozite, magazine). Sunt efectuate foarte multe achiziții comunitare într-o lună (între 50-200) și sunt rulate sume foarte mari de bani. Această firmă are foarte puțini clienți, 1-3 și aceștia fiind societăți intermediare (nivelul 2-3) înființate și coordonate tot de membrii grupului infracțional și care nu au, de regulă nici un angajat.