Grădiştea se dezvoltă constant

De la o infrastructură inexistentă, la asfalt pe aproape toate drumurile, gaze, apă și canalizare

@ O administrație locală implicată, ale cărei rezultate bune sunt apreciate și răsplătite cu încredere și susținere, din patru în patru ani

În urmă cu 16 ani de zile, grădiștenii îl alegeau pe Toma Mihail să aibă gijă de administrarea localității. Se înțelege că au fost mulțumiți. Pentru că i-au încredințat această responsabilitate de încă trei ori. Iar acum, edilul candidează pentru un nou mandat și mizează pe proiectele duse la bun sfârșit, pe cele aflate în derulare, dar și pe cele abia puse pe hârtie, proiecte care au un singur obiectiv – dezvoltarea pe principii corecte și echitabile a comunității.

Articol apărut în Jurnalul de Ilfov, ediția print nr. 513

”Grădiștea este acum într-o situație incomparabilă cu ceea ce era înainte, iar oamenii văd acest lucru cu ochii lor. În general, majoritatea proiectelor pe care mi le-am propus s-au realizat. În 2004, infrastructura la nivelul comunei era aproape inexistentă. Adică nu exista niciun metru de drum asfaltat, iar astăzi vorbim de 52 de străzi asfaltate, ceea ce înseamnă cam 22 km. Nu exista alimentare cu gaze, iar în 2008 ne-am apucat de această investiție. În 2009 au început lucrările, s-au făcut în 2-3 ani de zile circa 20 km de rețea de gaze naturale, apoi, în decursul următorilor ani s-a mai prelungit această conductă, iar astăzi avem aproape 24 de km – atât este prins în contractul de concesiune (mai sunt 700-800 m de realizat și se termină întregul contract). Astăzi, din 1.200 -1.300 de gospodării, aproximativ 400 s-au racordat la rețeaua existentă. Dar, pentru că în momentul de față trebuie să ducem rețeaua de gaze și pe anumite străzi pe care nu s-a realizat, mai avem de făcut aproximativ 4,2 km de rețea. Deja am semnat în luna iulie două contracte de cofinanțare împreună cu firma care are concesionată rețeaua. Acum se lucrează la proiectare și vă pot comunica străzile – o parte a Str. Rozmarin, toată Str. Zambilelor, Str. Micșunele, o porțiune din Str. Primăriei, Str. Viilor, Str. Fierăriei, Str. Mare, Str. Garoafelor, Str. Labirintului, Str. Crinului, Str. Magnoliei, Str. Nuferilor și Str. Rozelor. Vor termina proiectarea în două săptămâni și, undeva pe 10 septembrie, o să începem să lucrăm. Se va realiza circa 60% anul acesta, iar res­tul până în iunie 2021. Așadar, va avea loc și extinderea rețelei pe străzile noi. Va fi o variantă de cofinanțare, pentru a-i ajuta pe locuitorii comunei. Noi suportăm undeva la 45%, iar firma de gaze suportă restul de 55% din valoarea proiectului. Iar aceasta este de circa 1,2 milioane de lei. Avem banii necesari pentru această investiție.
Dacă vorbim despre alimentarea cu apă, de asemenea, nu exista nici aceasta, în sistem centralizat, atunci, la nivelul anului 2004. Ne-am apucat de proiect în 2011, un an de zile – un an și jumătate s-a finanțat pe HG 577/1997, apoi prin PNDLI. S-a lucrat câțiva ani, apoi ne-am blocat pentru că nu am mai primit finanțare. Au fost reluate lucrările în 2016, iar în 2018 am finalizat sistemul centralizat de alimentare cu apă. E făcut în toată localitatea, în ambele sate – Grădiștea și Sitaru. Până în momentul de față s-au racordat circa 650 de gospodării, într-un an de zile, și se racordează în continuare. Avem 56 km de conductă de apă și 3 foraje. Când s-a făcut proiectul, noi aveam deja o parte dintre străzi asfaltate și am vrut să nu le stric. Așa că am mers cu rețeaua de apă și pe stânga și pe dreapta. Practic, am dublat cei 23 de km de drumuri comunale cu o rețea de apă de 56 km. În același proiect am prins realizarea a două bazine de apă, deși era suficient doar unul. Însă acum vedem eficiența lor. Pentru că, acum două săptămâni, când le-am spălat, am putut să nu oprim alimentarea cu apă în comună, golindu-le pe rând. Cum spuneam, partea noastră de cofinanțare în acest proiect a fost de 15%, bani din bugetul propriu, iar restul au fost bani de la Ministerul Dezvoltării prin PNDLI. Acum suntem oarecum ”restanțieri” cu sistemul de canalizare, dar aici suntem într-o asociere cu Consiliul Județean Ilfov, în proiectul mare, pe fonduri europene (POIM). Este în derulare procedura de licitație, iar deschiderea ofertelor va avea loc pe 7 septembrie 2020. Proiectul este împărțit în 8 pachete (era greu unei singure firme să deruleze lucrările în 20 și ceva de localități în același timp), iar noi suntem în grupa cu Gruiu, Moara Vlăsiei și Periș. Să sperăm că nu vor fi contestații și, cel mai târziu, la anul, în primăvară, dacă va permite vremea, va începe lucrul, în special pe tronsonul drumului județean. Pentru că acolo se lucrează la drum și era vorba să se deschidă un șantier și la Grădiștea, însă nu se poate acum tocmai pentru că nu există sistem de canalizare. Așa că, devine o urgență să se facă canalizarea de-a lungul drumului județean, ca mai apoi să se poată lucra efectiv la drum. Acest proiect al CJI ne ajută foarte mult, în primul rând pe partea de aspect estetic al localității și va rezolva într-o anumită zonă și problema apelor pluviale. Am stabilit deja împreună cu proiectantul unde sunt necesare subtraversări pentru preluarea apelor de pe o parte și de pe alta a drumului, pentru a nu apărea băltiri. Am văzut că proiectul are termenul de finalizare anul 2023, așa și canalizarea – tot anul 2023. Când se va realiza și aceasta putem spune că tot ceea ce înseamnă infrastructură și utilități sunt aproape integral realizate”, ne-a declarat primarul.

Buget mic, investiții prin asociere

Acesta ne-a spus că, deși veniturile proprii ale localității sunt destul de reduse, asta nu înseamnă că au rămas în urmă investițiile și dezvoltarea. ”Din cele 52 de străzi, o parte dintre ele, cam 6,5 km, s-a asfaltat cu fonduri europene (incluzând în pachetul de finanțare din anul 2013 și Grădinița cu program prelungit), o parte din bugetul propriu al comunei și o parte prin două contracte de asociere cu CJI. Am reușit apoi, în primul mandat, în 2007, să inaugurăm ”Centrul multifuncțional” – unde avem căminul cultural, cabinetele medicale, farmacia, cabinetul stomatologic. Ideea a fost să fie toate la un loc. Am inaugurat în 2013 Grădinița cu program prelungit. Și a funcționat chiar și cu solicitări din alte localități, pentru că nu toți copiii din Grădiștea rămâneau la program prelungit, iar noi trebuia să menținem un număr de 45 de copii pentru trei grupe de program prelungit, într-o perioadă de monitorizare de cinci ani de zile, fiind vorba de fonduri europene. Este o investiție care a ajutat foarte mult comunitatea, mai ales familiile care au copii mici. Apoi, sediul nou al Primăriei. A fost inaugurat în ianuarie 2015. Era o necesitate, pentru felul în care se desfășura activitatea în vechea Primărie, pentru impresia pe care o lăsa celor care veneau din afara localității etc. Clădirea dinainte era foarte veche, cu risc seismic, degradată, neîncăpătoare, și chiar dacă era reabilitată, tot nu i se putea reda funcționalitatea. Am avut noroc cu faptul că moștenitorii familiei Greceanu, care a deținut în vechime o moșie de circa 7.000 ha de teren în comună, au renunțat să le fie retrocedat terenul din curtea Primăriei și inclusiv terenul unde este Grădinița cu program prelungit. Apoi, la momentul derulării acelui proiect, în finanțare a fost inclusă și organizarea zilei localității. Era o componentă pentru câștigarea de puncte pentru activități de păstrare a tradițiilor locale”, ne-a mai explicat Mihail Toma.

Educație în condiții civilizate

Vorbind despre educație, în anul 2015, școala mare a fost reabilitată integral, într-un proiect de circa 550.000 lei. ”Vechea unitate a fost construită în 1975, dată în folosință în 1976 și avusese parte doar de igienizări și ușoare reparații. ­S-au montat camere video, ­s-au făcut grupuri sanitare, s-a achiziționat mobilier nou. În anul următor s-a reabilitat și corpul mic de clădire, din față, apoi școala de la Sitaru – unde s-a făcut și o extindere, pentru că spațiul nu era suficient. Părinții au înțeles necesitatea refacerii unității, copiii au fost transportați cu microbuzul școlar la școala mare, iar la Sitaru, în vechea școală refăcută a rămas doar grupa de grădiniță. Relația mea cu cei din conducerea școlii sau cu cadrele didactice este una foarte bună. Există colaborare, iar Primăria a pus tot timpul la dispoziția lor tot ceea ce înseamnă materiale didactice, materiale de curățenie, materiale pentru igienizare și dezinfecție. Acum, în această perioadă de criză epidemiologică, Primăria s-a ocupat de igienizare (ca în fiecare an), de reparații. Pentru anul școlar 2020-2021 încă așteptăm să vedem dacă Ministerul Educației, prin Inspectoratul Școlar, pune tablete la dispoziția celor care n-au – pentru învățământul online. Dacă nu, avem deja pregătit un buget și le-am putea achiziționa noi. În total, anul trecut, aveam 357 de copii (inclusiv grădinița). Dacă vorbim de școlari, inclusiv clasele pregătitoare, ar însemna un efort financiar din partea Primăriei de 10.000 – 12.000 de lei/lună pentru abonamentele pentru internet, pentru tabletele respective. Pentru că vreau pentru toți copiii. Nu vreau să existe diferențe. Dacă Ministerul vine cu o ofertă doar pentru copiii care provin din familii fără posibilități financiare, noi vom achiziționa diferența pentru toți elevii din comună. Așa este corect. Eu sunt însă adeptul variantei cu elevii la școală. De aceea, trebuie să luăm măsuri stricte pentru a-i proteja pe copii și cadrele didactice. După mine, pericolul cel mai mare de îmbolnăvire este în pauza școlară. Aici avem de lucru. Să decalăm recreațiile”, a explicat edilul.

Biserica a fost ajutată de fiecare dată

”Cu biserica am o foarte bună colaborare. Aici este o zonă în care nu foarte mulți enoriași se duc la biserică, iar taxele nu sunt mari, ca să se poată autofinanța. Sunt la limită și, de aceea, nu se poate vorbi de investiții suportate de aceasta. În toată perioada mandatelor mele, pentru a-i atrage pe preoți să locuiască permanent aici (pentru că la început făceau naveta, unii dintre ei) am construit două case parohiale de la zero. Acum suntem în construcție cu biserica nouă, începută în 2011. Vrem ca după finalizarea lucrărilor la aceasta, pe cea veche să o transformăm în capelă, iar acum suntem la stadiul în care urmează achiziționarea lucrărilor de pictură. Apreciez că, dacă nu la sfârșitul anului viitor, la începutul lui 2022 să fie dată în folosință. Primăria a suportat toată partea financiară. Iar la încă o parohie avem în lucru un centru social și un spațiu pentru capelă. Vreau ca, în maximum doi ani de zile, fiecare biserică să aibă capelă. Avem patru biserici – trei sunt arondate la Ilfov, iar cea din satul Sitaru aparține de Episcopia Ialomiței. Dar ea este pe raza noastră administrativă, e monument istoric ca și cea de la Parohia Măxineni. Am vrea să reabilităm inclusiv biserica, preferabil pe fonduri europene. Iar ce v-am spus aici sunt ajutoare mari, dar am ajutat biserica cu tot ce înseamnă garduri, iluminat în cimitire, racordare la gaze, refacerea tâmplăriei, clopotniței etc. Spre exemplu, la Parohia Măxineni m-a rugat preotul să ajut la construirea unui foișor, care să fie folosit ca altar și, cu sprijinul câtorva persoane binevoitoare, fără bani de la bugetul local, s-a reușit în circa 10 zile realizarea acestuia. Acum, toate slujbele ținute în această perioadă de pandemie se țin acolo”, a mai spus oficialul.

Iluminat public pe toate străzile

Despre reabilitarea sistemului de iluminat public, primarul ne-a povestit despre proiectul derulat pe PNDL 2, aprobat la sfârșitul anului 2017, un proiect unde licitația și procedura de atribuire ­s-au întins pe un an și jumătate, astfel că, abia acum o lună de zile s-a semnat contractul cu firma câștigătoare, s-a predat amplasamentul și s-a dat ordinul de începere a lucrării. ”M-am bucurat că este o firmă românească și produce lămpile cu led la Târgoviște. Până să ne apucăm de reabilitarea sistemului, în toată localitatea existau 470 de lămpi. După reabilitare vom ajunge la 736 de lămpi, pentru că pe străzile laterale un stâlp avea lampă, unul nu, iar acum, toți stâlpii vor avea lămpi. Am prevăzut pe drumurile județene lămpi cu putere de 60W, iar pe celelalte – de 30W. Pentru că, pe străzile laterale distanța între stâlpi este de 35-40 m, față de drumul județean unde distanța între stâlpi este de 55 m. Dar, și în intersecțiile de pe drumurile laterale am prevăzut tot de 60W, tocmai pentru a lumina bine zonele respective. Cei care se ocupă de proiect au fost foarte eficienți. În trei zile (începând într-o duminică) au dat jos toate lămpile de pe drumul județean și au montat 240 de corpuri de iluminat noi. Este o diferență enormă între ce era înainte și felul în care este luminat acum DJ-ul. Pe celelalte drumuri mai durează puțin, pentru că se așteaptă o piesă componentă a lămpilor care vine din afara țării. Dar și așa, până la sfârșitul lunii septembrie vor fi montate toate cele 736 de lămpi. Totodată, Primăria anunță că s-a reușit extinderea rețelei de alimentare cu energie electrică pe străzile Frunzei, Școlii, Ghiocel, iar acum urmează extinderea și pe străzile Viilor, Garoafelor, Vala Undrii și Burdufului”, a dat asigurări primarul.

Cadastrare gratuită

”De cadastrarea tuturor imobilelor de pe raza localității ne-am apucat acum doi ani de zile și am cadastrat până acum 1.800 ha din cele 3.000 ha cât are Grădiștea. Avem 1.980 de cadastre deja făcute. A trebuit să începem cu terenul extravilan și anul acesta am fi terminat tot ce înseamnă extravilan, doar că nu a mai fost finanțare. Aceasta vine de la ANCPI, prin agențiile județene, după care ajunge la noi. Eu sper că, dacă se dă drumul la finanțare, în doi ani – maximum trei ani de zile să fie totul cadastrat. Iar în momentul acela, oamenii vor vedea cât de important a fost acest ajutor. În primul rând, pentru că ei nu mai plătesc cadastrarea, apoi, în doi ani după ce primesc cartea funciară își pot face gratuit succesiunile. Unii au deja cadastre, iar noi trebuie să le explicăm că e nevoie de reactualizare. Și înțeleg acest lucru, chiar dacă e dificilă strângerea documentelor. Finalul procesului este însă benefic pentru oameni, dar și pentru Primărie, care va avea o situație clară a terenurilor și imobilelor. Toate construcțiile vor fi cadastrate, iar în acel moment avem, la taxe și impozite, realitatea. Va fi un moment zero”, ne-a mai declarat Mihail Toma, primarul comunei Grădiştea.

Pandemia gestionată fără probleme, cu ajutorul Poliției Locale

În Grădiștea a apărut prima persoană ce a necesitat izolarea chiar pe 8 martie, la o persoană întoarsă din Italia, dintr-o zonă cu risc. A fost prima persoană izolată. Apoi, au mai fost câteva cazuri confirmate și patru persoane care au necesitat internare. ”În acest context, vreau să vorbesc despre ajutorul Poliției Locală, pe care am înființat-o anul trecut. Mai ales că, la acel moment, făceam să funcționeze și sistemul de supraveghere video. Avem montate 52 de camere de supraveghere video. În toată perioada aceasta de pandemie am avut izolate circa 200 de persoane. La Poliția Locală Grădiștea există o fișă a fiecărei persoane aflate de-a lungul acestui timp în izolare. Au fost monitorizate de două ori pe zi, timp de 14 zile fiecare, și verificate să nu părăsească spațiile în care se aflau. Apoi, în relația cu școala – care este amplasată ­într-o curbă destul de periculoasă, iar mulți părinți își aduceau copiii cu mașina până în dreptul intrării. Vis-a-vis de școală sunt magazine, unde mașinile opreau pentru ca șoferii să facă diferite cumpărături și se creau blocaje. Am luat hotărârea ca mașina de Poliție să stea în zonă zilnic, de la ora 7.30 la 8.15, până intrau toți copiii, în siguranță, în curtea școlii. Așadar, din nou un mare ajutor de la Poliția Locală. Ca să nu mai vorbim de problema abandonării necontrolate a deșeurilor. Oamenii trebuie să înțeleagă că nu se mai poate să mai funcționeze gropi de gunoi neconforme pe raza localității. Avem cetățeni care nu au contracte încheiate cu firma de salubrizare, însă încercăm o să-i facem pe toți să își facă aceste contracte. Bugetul pentru Poliția Locală (șase persoane angajate – trei – primite în organigrama de 1 la 1.000 de locuitori, noi având 3.000 de locuitori, iar trei sunt posturi din organigrama noastră) este pentru acest an de 300.000 de lei. Nu este ceva enorm, salariile sunt normale. Acum două luni de zile am terminat ultimul concurs de angajare, care s-au făcut ”ca la carte”. Pentru unul dintre posturi s-au susținut cinci concursuri. Îmi pare totuși rău că nu este nicio persoană din Grădiștea. ­S-au înscris, dar nu au promovat examenele. Șeful Poliției Locale, Emil Birligiu, ne este, de asemenea, de un mare ajutor. Este o persoană ieșită la pensie, care a lucrat la IPJ Ilfov ca șef al Biroului de Criminalistică, așadar este o persoană foarte pregătită. Deși locuiește în Balotești, are disponibilitate oricând, la orice oră, și își dorește ca lucrurile să decurgă în regulă. O colaborare excelentă!”, ne-a povestit primarul.

Se caută soluții pentru atribuirea de terenuri tinerilor

”Un început de proiect, din care am realizat doar 20-30%, este legat de solicitările tinerilor pentru acordarea de locuri pentru case. Însă chestiunea este una generală, nu doar la noi. Unii tineri pot beneficia de prevederile legii fondului funciar – și, la noi, în Grădiștea, s-a aplicat un coeficient de reținere de 10%. Să zicem – o persoană are de primit 2.000 mp, i s-a reținut 20 de ari și poți să-i dai un loc de casă undeva (și așa este și gândirea și așa este și proiectul început) de 1.000 mp, într-o zonă unde poate să-și construiască o casă și restul în altă parte, teren arabil. În momentul acela rezolvi o parte a problemei, prin acest coeficient de reținere. Apoi, sunt cei care nu au avut teren, nici părinții lor, nici bunicii. Atunci ei s-ar fi încadrat pe Legea 15/2003, să poți să le concesionezi un teren, însă pentru acest lucru Primăria ar trebui să aibă teren la dispoziție, în domeniul privat al localității. Doar că Primăria nu are la dispoziție terenuri. Avem islaz, dar nici acesta nu ne ajunge să acoperim toată suprafața de retrocedat către cei cărora li s-a reținut coeficientul acela de 10%. Pentru cei care nu se încadrează așadar la coeficientul de reținere (cam 15-20% dintre solicitări) nu există decât posibilitatea ca Primăria să achiziționeze teren, pe care să-l amenajeze și sistematizeze pentru așa ceva. Este acum o persoană care a primit o suprafață mai mare de teren, compactă, în jur de 20 ha, și pot, printr-o HCL, după o expertiză a terenului, să pregătim o achiziție publică și să cumpărăm suprafața necesară. O altă prioritate deja schițată a noului mandat este, începând din ianuarie 2021, actualizarea PUG-ului localității. Pentru că astfel putem rezolva iar o parte din ceea ce înseamnă loturi de teren pentru tineri. Cam 80% dintre familiile care locuiesc la noi în Grădiștea dețin teren în ”vatra satului”. Aici au loturi de 1.000-2.000-5.000 mp, unde, în general, au plantat vii, sunt suprafețe de teren pe care nu au vrut să le arendeze. Toată această suprafață de teren, aproximativ 250 ha, se găsește începând de la limita cu jud. Ialomița până la graniță cu Moara Vlăsiei, va fi introdusă în intravilan prin reactualizarea PUG-ului. Dar chestia asta, în timp, va presupune și altceva pentru Primărie. Va presupune utilități, drumuri care trebuie realizate în toată zona respectivă. Mai avem vreo 4-5 străzi comunale, cam 1,2 km, care urmează să fie făcute anul viitor, și se asfaltează toată localitatea. Tot în reactualizarea PUG-ului vrem să introducem circa 200 ha de teren tot în intravilanul localității – zona de după ce se traversează calea ferată, de-a lungul DJ200. Este o gândire pentru dezvoltarea localității în viitor. Datorită faptului că, de câțiva ani, s-a dat drumul la A3, iar acum începe construcția A0 (nu departe de noi) este posibil ca, la un moment dat, să existe firme care vor dori să dezvolte spații de depozitare și atunci dorim ca o suprafață de teren, în jur de 200 ha, de-a lungul DJ200 și în apropierea lui, să fi introdusă în intravilan, special cu destinația zonă de comerț, de depozite, industrie, zonă mixtă. Astfel, am putea atrage investitorii. În viitor, vă spun și vă garantez că zona Grădiștea va fi una dintre cele mai căutate pentru cea ce înseamnă construcție de locuințe. Cu toate că, din punct de vedere economic, pentru bugetul localității dezvoltarea imobiliară nu este un mod de a-ți crește veniturile. Ca autoritate locală, locuințele te costă, pentru că au nevoie de utilități. Însă așa putem avea parte și de dezvoltare industrială. Să vină firme și să creeze locuri de muncă. Pentru că veniturile cele mai mari sunt de la impozitul pe venit. De la locurile de muncă”, a explicat edilul.

Fără împrumuturi bancare

”Așadar, realizările noastre din ultimii 16 ani de zile sunt, după părerea mea, destul de consistente în Grădiștea. Vorbim de lucrări executate în valoare de aproximativ 50 de milioane de lei. Iar bugetul nostru propriu – adică din taxe și impozite pe bunuri, pe terenuri dar și din impozitul pe salarii este undeva la un milion de lei, într-un an de zile. De aceea, o localitate cum suntem noi, și mai sunt câteva în Ilfov, dacă nu are susținere financiară de la Consiliul Județean, dacă nu accesează diferite programe financiare nu se poate dezvolta! ­Într-un final, grădiștenii trebuie să înțeleagă că tot ceea ce înseamnă utilități realizate până la terenurile lor mărește valoarea bunurilor pe care le au. Eu pun interesul comunității în fața oricărui interes personal al unei persoane sau al unei familii. Însă toate se fac etapizat. Grădiștea nu a avut, de când sunt primar, niciodată, niciun împrumut la vreo instituție financiar bancară. Nu sunt adeptul împrumuturilor, iar astăzi, când stăm de vorbă, cu toate că avem lucrări realizate și în desfășurare, nu avem datorii – niciun leu – la nimeni. Nu mă angajez în cheltuieli dacă știu că nu am acoperire în buget. La fel, de când sunt eu la Primărie, nu am concesionat pe perioade lungi terenuri sau bunuri ale Primăriei. Nu vreau să fac eu lucrul acesta. Nu vreau să stabilesc eu ce se întâmplă cu bunul care nu este al meu personal, pe o perioadă de 25-30 de ani. Nu mi se pare corect. Sunt adeptul închirierii pe perioade scurte. Nu vreau ca, după ce am plecat eu de la Primărie, să mai dureze 20-30 de ani până ce bunul concesionat revine la autoritatea locală”, spune primarul.

O zonă de promenadă, la „coada lacului”

”Mai avem o problemă care, de asemenea, nu depinde de Primărie. Pe teritoriul nostru se află o parte din Lacul Căldărușani. Când a apărut HG 930/2002 în ceea ce privește domeniul public al județului Ilfov, a fost prins în inventarul localității Grădiștea. Dar, în 2006 a apărut o altă HG care stabilește că pe cursul apelor unde se găsește un obiectiv, nu neapărat de importanță națională, poate fi și regională, iar pe Lacul Căldărușani, chiar pe teritoriul nostru, există un baraj așa că respectivele ape rămân în administrarea Apelor Române. Sunt unii cetățeni care și-ar dori să beneficieze de ceea ce înseamnă pescuit pe lac, dar fiind în administrarea Apelor Române Primăria Grădiștea nu poate decide în acest sens. Avem însă o zonă care nu este prinsă în suprafața lacului (la sfârșitul anilor ´80, lacul a fost dragat și ce s-a scos s-a depozitat în ”coada lacului”). Acolo ne gândim la o investiție – poate o altă dragare, amenajarea zonei – este o suprafață de câteva hectare. Poate un spațiu de promenadă, câteva grătare, câteva foișoare mici, măsuțe din lemn. Ne gândim la lucrul ăsta și vrem să încercăm să-l facem în perioada următoare”, explică edilul.

Liniile regionale, o realizare

”La final, despre transportul în comun. Avem o linie care funcționează aproape de la început – cea de la Piața Presei Libere până la Sitaru, mai avem tot pe zona asta încă o linie, care însă la Balotești, la Corbeanca, face dreapta și nu prea îi ajută pe cei care lucrează în București (doar să-i ducă la dumul național) și mai este cea care trebuia să vină de la Bucur Obor, pe Dascălu, până la spital, dar care nu funcționează în momentul de față. Despre preț s-a discutat și s-a acceptat o mărire a acestuia. Prețul real al biletului, la noi, era undeva la 7 lei, însă călătorul plătește 1,5 lei, diferența reprezentând subvenția. Acum, biletul rămâne pentru călător tot 1,5 lei, dar costul real este de 8 lei și ceva, deci și diferența de subvenție va fi mai mare. Această subvenție este plătită de autoritățile locale – Primăria Capitalei 90% și restul Ilfovul – împărțit între CJI și UAT-uri. Sunt niște costuri. Locuitorii din Grădiștea au reacționat pozitiv când s-au introdus liniile STB, dar ar dori să funcționeze și linia spre zona Colentina-Bucur Obor. Noi am înțeles că nici Capitala nu are autobuze de ajuns, și așteptăm”, a mai spus primaru.

Alte planuri de viitor

”Încep în primul rând cu drumul județean, de la Balotești până la granița cu jud. Ialomița, cu finanțare europeană și cofinanțarea CJI. Lucrarea va schimba aspectul estetic al localității. Va fi o parte carosabilă la 6,5 m, rigole carosabile și pe o parte și pe alta, de 65 cm, spațiu verde pe fiecare parte a drumului, parcări, piste de biciclete, trotuare, podețe de acces la proprietăți. Noi avem de realizat canalizarea și sigur vor începe lucrările la primăvară și până în 2023 trebuie finalizate, pentru că sunt tot pe fonduri europene și atunci se încheie perioada de finanțare. După aceea, continuăm cadastrarea gratuită pentru cetățeni, și eu cred că în 2022-2023 va fi finalizată. Doresc un proiect legat de educație, pentru care am spațiu în curtea școlii (circa 7.000 mp). Este vorba despre o construcție nouă, pentru afterschool, unde să fie asigurată și o masă caldă pentru elevi. În zonă există toate facilitățile pentru activități educative – în curtea școlii este un teren de sport cu gazon sintetic, lângă este terenul mare de fotbal. Tot acolo este un alt teren sintetic și tot lângă sunt sala de sport și un parc. Eu zic că o să pot realiza proiectul ăsta în 2-3 ani de zile, în cofinanțare și asociere cu CJI. Acesta este un proiect în valoare de cel puțin 3 milioane de lei și, să fim sinceri, doar din bugetul nostru este foarte greu de realizat. Avem 240 de școlari și trebuie să gândim spațiul pentru 240 de copii. Chiar dacă, poate, nu toți copiii vor rămâne la after-school. Dar dacă rămân toți? Vă dați seama ce înseamnă o sală de mese pentru acest număr de elevi? Apoi, săli de odihnă, de studiu. Toate acestea implică o clădire de cel puțin 800-1.000 mp suprafață desfășurată. Lângă grădinița cu program prelungit avem un teren în suprafață de 1.500 mp, pe care a existat un litigiu. Am câștigat noi procesul respectiv și avem hotărârea judecătorească favorabilă de un an jumate – doi. Pe acel teren vreau să construiesc o clădire cu spații de recreere pentru tineri și vârstnici. Am văzut așa ceva la Otopeni. Un spațiu închis (poate vor fi afară și 2-3 foișoare), însă activitățile să aibă loc înăuntru. Vor fi mese de tenis, șah. Poate două-trei piste de bowling”, a concluzionat edilul.