Sfinţii și eroii pot să facă orice. Numai să moară, nu.

„Neamul este etern, prin cultul eroilor”, spunea marele istoric şi cărturar Nicolae Iorga, devenit prim-ministru al ţării în 1931, pe vremea regelui Carol al II-lea. În timpul nostru, două decizii vrednice ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (din 1999 şi 2001) au contopit Ziua Eroilor cu sărbătoarea Înălţării Domnului. Ele se petrec la aceeaşi dată. Acest omagiu drept-credincios adaugă preţul nemăsurat, creştinesc, al recunoştinţei contemporane. Joi, 29 mai, a fost acea zi.  

Gruiu e o aşezare veche şi frumoasă. În trecutul îndepărtat, ea s-a format în jurul mănăstirii construită între 1587 şi 1589, pe timpul domniei lui 

Mihnea al II-lea. Apoi, casele s-au răspândit, vecine cu lunca Snagovului. Codrii Vlăsiei le-au ocrotit. Comuna are acum peste 10.300 de locuitori. 

Şi ei nu sunt toţi 

De-a lungul vremii, gruienii au participat cu jertfe la istoria frământată a ţării. Biserica de azi e ridicată în urmă cu 108 ani, pe locul vechii mânăstiri medievale amintite. Ea păstrează memoria a 50 de eroi. Pe catapeteasmă, de-a dreapta şi de-a stânga sfinţilor pictaţi, stau două plăci comemorative, cu numele celor căzuţi pe câmpurile de luptă. Sunt 50 de ostaşi, câţiva dintre cei care „Au Murit Pentru Ţară”, între 1916-1919. A fost Războiul Românilor pentru Eliberare şi Reîntregire Naţională. Aşa trec vremurile pe aici: înlănţuite.      

La troiţa „Eroilor – Glorie Eternă”

După Sfânta Liturghie, preoţii Mircea Mihai Ioniţă şi Adrian Ioniţă au oficiat slujbe de pomenire a celor omagiaţi. O primă parte a ceremoniei s-a petrecut în biserică şi la troiţa cu flori proaspete, ridicată în curtea parohială. E aşezată la câţiva metri de lăcaşul de cult, pe aleea principală.  

În spaţiul sacru al aducerii-aminte

 Acolo s-au adunat primarul Ion Samoilă şi toţi apropiaţii săi. Adică locuitorii, cu mic, cu mare, din Gruiu şi satele învecinate: enoriaşi, consilieri locali, oaspeţi. Preoţii au intonat „Imnul Eroilor”. Vocile lor ne-au reamintit versurile: „Dezveliţi tot adevărul şi le spuneţi tuturor / Cum muriră fraţii voştri, pentru neam şi ţara lor”.

Credinţă şi  prigonire 

Eroii nu sunt numai cei jertfiţi cu sutele de mii, în războaie. Istoria rezistenţei împotriva prigoanei comuniste – de inspiraţie bolşevică – e o altă carte a sacrificiului pentru libertate. Şi aici, gruienii au ce povesti. 

„Doi preoţi şi 18 oameni au făcut puşcărie pentru că au participat la o procesiune. Memoriile preotului din Gruiu, torturat de comunişti”.  Aşa titra ziarul „Lumina” un reportaj apărut în vara lui 2011. Era vorba despre Gheorghe Lungu – paroh şi Mihai Alionte. Totul începuse în vara anului 1950. O secetă grea le pârjolise oamenilor recolta. Totuşi, ei erau obligaţi să predea statului „cotele” impuse.  

Disperaţi, sătenii au decis să le ceară slujitorilor bisericii „să iasă cu icoane în procesiune, pe câmp, să se roage ca Dumnezeu să dezlege ferecăturile cerului şi să le dea ploaie”. Ce a urmat, a fost un coşmar. 

Chinuiţi în beciurile Securităţii

Cei doi preoţi şi alţi 18 săteni au fost arestaţi. Învinuirea? „Propagandă mistică”. În dosarul acuzării scria că preotul Gheorghe Lungu „a făcut instigaţie publică”, că toată acţiunea ţăranilor a fost „o uneltire” premeditată şi „dirijată împotriva orânduirii”. Urmarea? Ani grei de temniţă, bătăi crunte, deportări la Canal. Familiile le-au rămas pe drumuri, cu  toate bunurile confiscate. 

„…trei linguri şi multă, libertate”!

După închisoare şi supliciu, preotul Lungu a decis: „Nu e nimic. Ne trebuie un pat, o pătură, un castron cu trei linguri şi multă libertate”. 

O primă variantă de răspuns 

În concluzie – la întrebarea „Ce reprezintă eroismul?”, se poate spune că  „El este nu numai o reacţie fizică în faţa morţii. Ci şi una spirituală, în faţa vieţii”. 

Gruienii, la monumentul lor 

De Ziua Eroilor, ceremoniile  au continuat cu un moment important, în centrul comunei. Primarul Ion Samoilă a depus, în numele obştii, coroane de flori la monumentul eroilor, căzuţi în cele două războaie mondiale şi în Decembrie ’89. Preoţii şi-au ţinut slujba de pomenire. Directoarea Mihaela Murăriţa şi-a adus elevii Şcolii nr.1, în uniforme şi costume tradiţionale. Primarul a purtat eşarfa cu tricolor. 

Ion Samoilă a declarat pentru ziarul nostru: „Trăim un timp agitat de evenimente pe scena politică internă şi în vecinătatea ţării. Şi avem nevoie, mai mult ca altădată, de izvorul naţional al reperelor patriotice, credinţei şi culturii. Memoria eroilor şi valorile Ortodoxiei sunt esenţiale pentru societate, mai ales pentru educaţia tinerilor”.     

Altă variantă de răspuns

„De ce cad eroii, tată”? „Pentru ca noi să nu ne mai împiedicăm, pe drumul spre libertate”.