În data de 12 septembrie, Guvernul României a adoptat o hotărâre care va stopa importurile de semințe pentru agricultură și va permite soiurilor românești să se dezvolte. Hotărârea are în vedere înființarea Băncii de resurse genetice vegetale pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice și medicinale Buzău.
„Este, practic, o decizie istorică. România a mai încercat la un moment dat să creeze o astfel de bancă, în anii 80, dar nu s-a finalizat. Iată că am reușit de această dată să creăm această bancă de resurse genetice vegetale care, practic, va pune la adăpost fondul de gene din România, în domeniile legumicultură, floricultură, plante aromatice și medicinale. România are cea mai mare varietate de plante regionale și tradiționale din Europa, în acest moment, și neavând această Bancă, de-a lungul timpului s-au pierdut foarte multe semințe, iar România a devenit dependentă de importul de semințe pentru o serie de plante. Este o măsură așteptată de toți legumicultorii care, bineînțeles, va contribui pe termen lung la asigurarea securității alimentare a României”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu, într-o conferință de presă.
Banca va conserva patrimoniul vegetal
Această Bancă de resurse genetice vegetale va avea ca obiect principal de activitate explorarea, inventarierea, colectarea, cercetarea și conservarea resurselor fitogenetice. Banca va conserva patrimoniul genetic vegetal aflat în acest moment la stațiunea de cercetare legumicolă din Buzău, care cuprinde peste 10.000 de soiuri de legume, plante medicinale și aromatice pe cale de dispariție.
Potrivit cercetătorului Costel Vânătoru, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, 1.500 de soiuri de legume românești autentice au fost reabilitate în acest an de cercetătorii stațiunii legumicole de la Buzău, iar peste 60% sunt soiuri de tomate româneşti.
„Au fost colectate seminţe de la grădinari din Dâmboviţa, Olt, Cluj şi din alte zone ale ţării şi au fost reabilitate peste 1.500 de soiuri de legume, dintre care 1.000 de soiuri de tomate vechi, populaţii locale cultivate de ţărani din generaţie în generaţie, dar care nu au fost niciodată înmatriculate în catalogul oficial”, a declarat Costel Vânătoru.
Acesta susţine că au fost descoperite foarte multe soiuri valoroase, care riscau să dispară. Multe dintre aceste soiuri au o rezistenţă deosebită la variaţiile climatice, au un gust şi o aromă deosebite, sunt productive şi trebuie readuse urgent în cultură, a adăugat cercetătorul buzoian.
În lipsa fondurilor, aceste soiuri nu pot fi omologate și riscă să dispară. Noua Bancă de resurse genetice vegetale ar putea salva situația.
Articol apărut în ediția print a Jurnalul de Ilfov, nr.468
