Ziua iei nu putea să treacă nesărbătorită cum se cuvine, la Muzeul-Atelier Școala de la Piscu, din satul cu același nume, din comuna Ciolpani, unde s-au organizat, cu sprijinul Consiliului Județean Ilfov, prin Centrul Județean pentru Cercetarea și Promovarea Culturii Tradiționale Ilfov, pe 25 iunie, o expoziție de ”straie” tradiționale și diverse ateliere, însoțite de muzică și video live performance.
Muzeul a avut, sâmbătă, programul obișnuit, cu bilet între orele 11.00 și 17.00, vizitatorii putând admira și expoziția de costume tradiționale, obiecte vechi, obiecte etnografice sau participând la atelierele de olărit, pictură, gravură. Atelierul de cusături pentru copii, condus de doamne pricepute de la grupul ”Șezătoarea București”, s-a desfășurat în 2 reprize: 11.00-13.00 și 15.00-17.00, în foișor, cu acces gratuit. După ora 17.00, accesul a fost liber, iar de la ora 18.00, iubitorii de tradiții au avut parte de un moment muzical, voce și percuție, ”Omule-pomule”, cu un grup de copiii de la Țigănești/Moldova (alfați în tabără, la Piscu) și copii din sat, conduși de actorul Orlando Petriceanu. De la ora 19.30, musafirii au fost spectatorii unui live performance & live soundscapes cu Dan Adrian Ionescu, Călin Torsan și Andrei Bălan, momente de improvizație, de sunet și imagine, pe tema zilei.
Cămașa cu altiță, element de identitate culturală în România și Republica Moldova, candidată pentru patrimoniul UNESCO
”Ziua iei se organizează la Muzeul-Atelier Școala de la Piscu deja de cinci ani, și este o zi în care, pe lângă expunerile deja obișnuite din muzeu, aducem straie țărănești străvechi, în dublă ipostază – piese expuse și «motor» de legătură cu patrimoniul. Valoarea cămășii cusute este, în primul rând, una identitară. Pentru că, în fiecare loc din țară aceasta se cosea într-un anumit fel, iar fiecare femeie care cosea cămașa, punea pe pânză, datina satului, dar și amprenta sufletului ei, propria sa poveste. Aceste elemente fac cămășile cusute, artefacte unicat. Apoi, avem o puternică legătură cu familia, dacă vorbim de cămășile moștenite de la străbunica, bunica, mama. Iar asta înseamnă enorm, dincolo de valoarea de patrimoniu imaterial. Așadar, o valoare afectivă foarte importantă, pe care, iată, o purtăm prin acest obiect vestimentar. Cămașa cusută mai înseamnă și felul în care, odinioară, femeile îi ocroteau pe cei dragi, prin însemnele pe care le coseau pe pânza cămășii – un scut spiritual în viața lor. Sigur, e bine să facem distincția dintre cămașa de sărbătoare, la care se lucra uneori și mai bine de un an și obiectul vestimentar purtat zi cu zi, croit tot de țărani, din pânză de casă, simplă și bună de lucru. Cămășile de sărbătoare sunt de o diversitate uluitoare, iar acest fenomen a fost remarcat și la nivel cultural mondial, dosarul ”Arta cămășii cu altiță” – element de identitate culturală în România și Republica Moldova fiind depus pentru intrarea în Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, și foarte probabil va fi primită în această mare colecție de frumuseți ale omenirii”, ne-a declarat Adriana Scripcariu, istoric de artă și co-fondatoare a muzeului de la Piscu, alături de soțul său, sculptorul Virgil Scripcariu.
Școala de la Piscu înseamnă azi un muzeu în inima unui sat, peste 1.000 de piese de ceramică expuse, o sală multimedia unică în România, dedicată artei contemporane, ateliere de olărit pentru copii și adulți, precum și o clădire superbă, premiată la sfârșitul anului 2021 cu Premiul Anualei de Arhitectură la secțiunea Arhitectură construită – Arhitectură publică.
