Strategia de dezvoltare Orizont 2020, în etapa privind mobilitatea şi accesibilitatea în judeţ
Dezbaterile pentru conturarea viitoarei Strategii de Dezvoltare a judeţului Ilfov “Orizont 2020” au continuat, zilele trecute, la Moara Vlăsiei, participanţii abordând, de această dată, subiecte legate de mobilitate/accesibilitate în Ilfov, obiective strategice privind mobilitatea, dar şi trasarea unui plan de acţiune ulterioară. La discuţii au participat reprezentanţi ai primăriilor ilfovene, ai Consiliului Judeţean Ilfov, ADRBI, ai CNADNR, CFR, Metrorex sau din partea Primăriei Capitalei.
Pentru început, reprezentantul consultantului GEA Strategy&Consulting, Mihai Măleanu a identificat, ca factori caracteristici, pentru reţeaua rutieră a judeţului, localizarea la confluenţa a două coridoare de transport rutiere pan-europene – IV, respectiv IX şi în proximitatea coridorului fluvial VII, aici regăsindu-se principalul nod de autostrăzi din România, respectiv A1, A2, A3, dar şi drumurile europene care facilitează accesul naţional şi internaţional: E85, E81, E60 şi E70. Potrivit analizei GEA, între 2006-2011, intravilanul localităţilor din judeţ a crescut, în medie, cu 55,92%, iar numărul de locuinţe cu 20,8%. Şoseaua de Centură a Capitalei este nefinalizată la patru benzi, ba mai mult, ea nu există pentru devierea traficului greu în unele localităţi precum Buftea sau Afumaţi. Infrastructura feroviară a zonei nu este reabilitată, lipsesc căile de comunicaţii pentru biciclişti, iar una dintre cele mai mari probleme o reprezintă transportul public rutier de călători. În Ilfov, în 80% dintre gospodării există cel puţin o persoană care circulă frecvent cu mijloacele de transport în comun, iar activitatea de transport public pe liniile preorăşeneşti dintre Bucureşti şi localităţile din judeţ poate fi asigurată numai la solicitarea primăriilor care încheie contract cu RATB. Însă, regia bucureşteană a eliminat rutele de transport preorăşenesc, operatorii privaţi prestând în majoritatea cazurilor această activitate. “Începerea şcolii va fi, din nou, un moment important în asigurarea transportului public, iar ilfovenii identifică această activitate cu RATB-ul. Este însă nevoie de o altă organizare, un alt sistem, la fel ca şi în alte zone metropolitane europene… o autoritate care să aşeze în ordine reţeaua, graficele de circulaţie în funcţie de cererea de transport, contractând apoi operatori de transport cărora să le impună condiţii legate de calitatea autovehiculeleor, respectarea graficelor de circulaţie etc.
O autoritate care să stabilească tarifele şi care să plătească operatorii
Cetăţeanului trebuie să i se dea dreptul de a circula, pentru că o mobilitate scăzută a unei zone este echivalentul stagnării dezvoltării acelei zone. Dacă nu pot circula, oamenii nu-şi pot găsi locuri de muncă şi devin asistaţi. Gradul de mobilitate este un indicator important pentru investiţii într-o anumită zonă. Aşadar, pentru ca un sistem de transport să fie eficient, el trebuie să fie coordonat unitar”, a explicat Ion Dedu, directorul Direcției de Infrastructură din cadrul Primăriei Municipiului București. În acest context, Dedu a făcut referire la un proiect comun al PMB şi Consiliul Județean Ilfov (CJI) pentru înființarea unei Asociații de Dezvoltarea Intercomunitară (ADI), care se va concentra pe managementul metropolitan, în special prin asigurarea unui transport integrat la nivelul zonei București-Ilfov. Pentru că PMB agrează ca variantă de susţinere financiară a asociaţiei participarea cu un anume buget a tuturor primăriilor ilfovene, directorul de cabinet al președintelui CJI, Irinel Scrioșteanu, a ținut să precizeze că acest lucru reprezintă, însă, un diferend în negociere. “Avem un diferend cu Primăria Capitalei legat de finanțarea ADI. Ea ar trebui să fie în acord cu cine se folosește de serviciu. Și dacă ținem cont de veniturile bugetului din județ Ilfov și cele din Capitală, se observă că beneficiarul transportului din Ilfov este în proporție de 90% Capitala și sectoarele ei. Pentru că aceste bugete sunt alimentate cu aproximativ 200 de milioane de euro de cetățenii județului Ilfov, din impozitul pe salariu pe care îl plătesc Capitalei, muncind acolo. Practic, noi considerăm că cetățenii își plătesc transportul și ar trebui, dacă nu 100%, măcar cea mai mare parte din subvenția pentru transportul din Ilfov să vină din partea acestor bugete”, a explicat Irinel Scrioşteanu.
Cu ochii pe tren!
Adrian Vlaicu, consilier al companiei CFR Călători a vorbit celor prezenţi despre faptul că Strategia de dezvoltare trebuie să facă, obligatoriu, referire la sectorul feroviar. “Trebuie să existe și sectorul feroviar, fie el de călători sau de marfă, şi trebuie gândită o dezvoltare a acestuia, absolut necesară unui transport modern, având în vedere că este cel mai sigur mijloc de transport la ora actuală și că asigură cea mai mare viteză comercială. Într-un sistem tehnic în care viteza poate fi ridicată la 100-120 km/h, Moara Vlăsiei unde ne găsim noi acum, poate să acceseze centrul Capitalei în 20-25 de minute. Nimeni nu se uită că aveţi o cale ferată care trece pe lângă dvs., şi nici o primărie nu a cerut modernizarea ei. De ce?”, a exemplificat Vlaicu.
