Autoritatea Metropolitană de Transport Bucureşti, structură înfiinţată în anul 2011, are menirea de a organiza şi autoriza serviciile de transport public de persoane, în zona metropolitană Bucureşti-Ilfov. Totodată, AMTB are printre atribuţii şi monitorizarea şi controlul transportului. În Eu-ropa există peste 30 de autorităţi metropolitane de transport, în toate marile capitale-Paris, Londra, Madrid, Viena etc. A.M.T.B. este ordonator secundar de credite şi se finanţează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, din venituri proprii, din fonduri externe şi din alte surse legal constituite.
Până în 2003, transportul între Bucureşti şi localităţile judeţului Ilfov s-a făcut cu maşinile RATB. După acest an, s-a luat decizia introducerii op-eratorilor privaţi, făcându-se o echivalare a capacităţii de transport de trei microbuze pentru un autobuz. Acest fapt a reprezentat în mod evident o încărcare suplimentară a traficului şi aşa sufocant, prin triplarea numărului de autovehicule destinate transportului de persoane prezente pe şoselele judeţului. Fără să mai vorbim de stare total precară a unei bune părţi dintre acestea…De-a lungul ultimilor ani, datele transportului de persoane în-tre Bucureşti şi Ilfov s-au schimbat radical. Astfel, zone şi trasee foarte aglomerate în urmă cu 15 sau 20 de ani, cum ar fi cele spre Danubiana sau Acumulatorul, au devenit mai puţin folosite, prin dispariţia respectivelor unităţi. În schimb, au apărut alte zone, rezidenţiale, industriale sau comer-ciale, cu mare încărcătură a transportului de personal.
Strategia AMTB este de a fi asigurat transportul din/ spre localităţile ilfovene până la limita Capitalei, urmând ca în Bucureşti transportul să fie asigurat de RATB. La graniţa Bucureşti-Ilfov se vor amenaja puncte intermodale, în care se va face legătura între transportul judeţean şi cel al Capitalei. Autoritatea Metropolitană, în colaborare cu Consiliul Judeţean Ilfov, va realiza un studiu privitor la fluxul de călători din diversele zone ale judeţului. În această acţiune sunt implicate şi toate primăriile ilfovene, care vor comunica date privitoare la numărul celor care se deplasează spre Capitală. Tot autorităţile locale vor decide unde şi câte vor fi staţiile de oprire a autobuzelor.
Autobuze, nu microbuze
“În data de 30 aprilie vor expira autorizaţiile operatorilor privaţi de transport din judeţul Ilfov, dar termenul va fi prelungit automat, până la în-tocmirea documentaţiei privitoare la noul program de transport. Acesta trebuie prezentat cu cel puţin 180 de zile înainte de a se face atribuirea traseelor. Programul trebuie să fie pregătit foarte temeinic, iar operatorii de transport să fie în cunoştiinţă de cauză. Va fi stabilit foarte clar, în baza unui studiu de specialitate, orarul de transport, precum şi numărul de maşini necesare. În sistemul actual, transportul în zona metropolitană are 64 de trasee, deservite de un număr de 53 operatori privaţi de transport rutier. În concepţia noastră, transportul în judeţ va trebui făcut exclusiv cu autobuze, cu un anumit grad de confort, cu sistem de taxare şi cu GPS”, ne-a declarat Doru Constantin, director în cadrul AMTB. Programul de transport pentru zona metropolitană Bucureşti va cuprinde traseele, staţiile publice, graficele de circulaţie, numărul autobuzelor necesare pe fiecare traseu şi capacitatea de transport a autobuzelor. Transportul cu autobuze se efectuează numai pe bază de licenţe de traseu şi caiete de sarcini.
Criteriile de evaluare a operatorilor de transport rutier, metodologia de punctare şi punctajele care se acordă în vederea atribuirii licenţelor de traseu, vor fi prevăzute în documentaţia de atribuire stabilită de către A.M.T.B. Documentaţia va cuprinde modelul de contract ce urmează a fi încheiat cu operatorii de transport, în care sunt prevăzute condiţiile de efectuare a serviciilor de transport public de persoane cu autobuzele în zona metropolitană Bucureşti, avându-se în vedere cel puţin următorii indicatori:
a) capacitatea de transport a autobuzului;
b) gradul de siguranţă al pasagerilor;
c) condiţiile de confort pentru pasageri;
d) gradul de poluare al autobuzului;
e) dotarea autobuzului cu sistem de taxare electronică;
f) dotarea autobuzului cu sistem de poziţionare prin satelit;
g) nivelul costurilor de operare.
Ilfovul, nod rutier naţional
Judeţul Ilfov este un nod important din punct de vedere al transportului rutier. Principalele căi rutiere de acces sunt :
DN 1- asigură legătura cu zona de nord-vest, respectiv centrul ţării și vestul Europei.
DN 2 – asigură legătura cu zona de est a ţării, respectiv cu nord-estul si estul Europei.
DN 3, DN 4 – spre orașul și portul Constanţa.
DN 5, DN 6 – asigură legătura cu orașul Giurgiu, important nod de legătură cu ţările din sudul Europei.
Autostrada București-Pitești – leagă Capitala de zona de sud-vest a ţării.
Autostrada Soarelui – leagă Capitala de zona de sud-est a ţării.
Reţeaua rutieră a judeţului
Judeţul Ilfov este traversat de 39 drumuri judeţene, care fac legătura atât între comunele și orașele judeţului, cât și între localităţile și punctele de atracţie turistică sau alte obiective importante din judeţ.
Conform datelor din anul 2011, comunicate de Institutul Naţional de Statistică – Direcţia Judeţeană de Statistică Ilfov, judeţul are 800 km drumuri publice, din care 220 km drumuri naţionale și autostrăzi și 580 km drumuri judeţene și comunale. Cel mai lung traseu de transport în judeţ măsoară circa 46 km, până în satul Micșunești din comuna Nuci.
