Ne-am obișnuit în ultimii ani, ca în fiecare primă zi de sâmbătă a lunii septembrie, să ne întâlnim, la Buftea, cu simpaticele autoturisme germane, dichisite și strălucitoare, ce pot fi admirate și despre care proprietarii sunt dispuși să vorbească ore în șir, ca despre niște nestemate neprețuite.
În ciuda vremii neprielnice, Trabantul și-a unit din nou admiratorii la cea de-a VI-a ediție a Întâlnirii Trabantiștilor, la Buftea, dovedind, încă o dată, că pasiunea pentru aceste maşini nu poate fi învinsă de greutăți sau vreme. Și evenimentul din acest an a fost organizat cu sprijinul Primăriei orașului Buftea și a reunit 50 de automobile, conduse de trabantiști din toată ţara, sosiţi în Ilfov cu familii şi prieteni. Parada în sine s-a desfășurat sâmbătă, 3 septembrie, la Buftea, dar pentru cunoscători, evenimentul începe la Baza 0, la Buftea, un loc deosebit, unde cazarea se face la cort sau rulotă, iar regula principală este să existe cât mai multă bună dispoziție. Aici toată lumea se bucură de muzică, grătare și dacă își dorește, chiar de pescuit.
Cornel Radu, organizator din partea Clubului Trabantiştilor şi membru în Consiliul de conducere al Clubului Vehiculelor de Epocă, ne-a declarat că la ediția de anul acesta, cu numărul VI, deși a plouat, au venit foarte mulți trabantiști, din Suceava, Brașov, Iași, Sighișoara, Galați, Botoșani. ”Deci a devenit de fapt o tradiție, această întâlnire a trabantiștilor, în prima sâmbătă din luna septembrie a fiecărui an, pentru această paradă. Au venit 50 de trabanturi, cu circa 100 de persoane, inclusiv copii. Ca în fiecare an, am acordat diplome de participare, ocazie cu care se face și cunoștință, ne revedem, reîmprospătăm membri, apar unii noi, ne cunoaștem din nou cu cei vechi. Este o ediție de succes. Evenimentul în sine este de natură să promoveze conectarea, restaurarea și conservarea acestor vehicule istorice, fabricate din 1964, până în 1990, când au apărut cele cu motor de Volkswagen Polo”, ne-a mai spus Cornel Radu. Acesta a precizat că trabantiștii au fost în vizită și la Palatul Știrbey și la Capela Sfânta Treime. Parada a presupus un traseu prin orașul Buftea, iar după festivitatea de premiere, toată lumea s-a întors la Baza 0, cu noi impresii, amintiri, poze, voie bună și chef de distracție.
Viceprimarul Alexandru Vaida, un admirator al acestei mărci și susținător al evenimentului în sine, le-a reamintit celor prezenți că Trabantul este simbolul libertății, într-o dictatură. ”Lagărul comunist avea Trabantul care îți dădea posibilitatea să fii mobil pe bani puțini. Deci omul simplu putea să se deplaseze dintr-o parte în alta a țării. M-am bucurat că Buftea are capacitatea de a atrage oameni dinamici, tineri, dar și oameni în vârstă, oameni cu putere de creație și care vor să mențină atât tradiția, cât să o și integreze în noua etapă de dezvoltare care urmează”, a mai spus viceprimarul Alexandru Vaida.
Ce am mai aflat noi, de la participanți:
Potrivit informațiilor oferite de proprietarii acestui autovehicul, Trabantul a fost una dintre mașinile simbol ale comunismului, rămas în producție fără modificări majore timp de 34 de ani. În momentul apariției, Trabantul era un automobil modern care introducea o serie de soluții inovatoare: suspensii independente, motor transversal și tracțiune față, plus caroserie autoportantă. Pentru a face economie la oțel, mașina avea caroserie din Duroplast, un material plastic, realizat din reziduuri de bumbac ale industriei textile, amestecate cu o rășină care era un produs secundar al industriei chimice. Neajunsul Trabantului era însă motorizarea în doi timp, derivată din propulsoarele DKW, produse înainte de război. În 1964, automobilul a trecut printr-o transformare, ocazie cu care a căpătat înfățișarea cea mai cunoscută cu care a continuat să fie produs până în 1990, sub denumirea de Trabant 601.
