În ultima lună a anului trecut, în contextul marcării pe 9 decembrie a Zilei Internaționale Anticorupție (instituită în 2003, atunci când Organizația Națiunilor Unite (O.N.U.) a adoptat Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției, România devenind parte semnatară în urmă cu 20 de ani), la sediul Prefecturii Ilfov, Direcția Anticorupție pentru Municipiul București și Județul Ilfov a organizat o acțiune de informare în cadrul campaniei naționale ”E timpul să nu mai dăm și noi ceva”.
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov nr. 786, ediția print
Scopul activității a fost reprezentat de creșterea gradului de conștientizare a consecințelor comiterii faptelor de corupție de către angajați, în sensul legii penale, precum și creșterea încrederii acestora în instituțiile de prevenire și combatere a corupției. Cu acest prilej, s-au prezentat informații referitoare la infracțiunile de corupție, atitudinea care trebuie avută în cazul în care cineva se află într-o astfel de situație și modalitățile de sesizare. La informare au participat angajații Instituției Prefectului Județului Ilfov, cărora le-au fost distribuite materiale cu caracter preventiv – flyere tip “bancnote“; plicuri; suporți de pahar și odorizante auto din carton purtând mesajul campaniei.
Comisar-șef de poliție Crainiciuc Florentina-Mihaela și agent principal de poliție Bîltag Ramona din cadrul DGA – DAMBJI au făcut referire la date ale Eurobarometrului special 548/2024 în cadrul cărora s-a analizat atitudinea cetățenilor privind corupția în Uniunea Europeană. S-a menționat că 75% dintre români consideră corupția o problemă larg răspândită în țară și, cu toate acestea, mulți cetățeni aleg să nu raporteze cazurile de corupție din diverse motive, cum ar fi dificultatea de a dovedi faptele (29%), teama că persoanele implicate nu vor fi pedepsite (23%) sau lipsa protecției pentru denunțători (23%).
Infracțiuni de corupție
Potrivit încadrării din Codul Penal, ca infracțiuni de corupție au fost menționate luarea și darea de mită, traficul de influență sau cumpărarea de influență.
Astfel, luarea de mită este ”fapta funcţionarului public care, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri”. Se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta. Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.
Darea de mită se pedepsește, de asemenea, cu închisoare de la 2 la 7 ani, iar mituitorul ”scapă” doar dacă a fost constrâns sau dacă denunță fapta înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.
Traficul de influență este reprezentat de ”pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri” și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Cumpărarea de influență reprezintă ”promisiunea, oferirea sau darea de bani sau alte foloase, direct sau indirect, unei persoane care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public, pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, și se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Legea sancționează atât funcționarul, cât și cetățeanul
Au mai fost menționate ca infracțiuni asimilate corupției – șantajul – ”constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul”, abuzul în serviciu, care incriminează ”fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice” sau uzurparea funcției – ”fapta funcţionarului public care, în timpul serviciului, îndeplineşte un act ce nu intră în atribuţiile sale”.
La nivelul capitalei și al județului Ilfov, Direcția Generală Anticorupție este reprezentată de Direcția Anticorupție pentru Municipiul București și Județul Ilfov, cu sediul în Șos. Olteniței 390 A, Sector 4, telefon 021/365.35.33, e-mail bucuresti.dga@mai.gov.ro. Aici sau la numărul unic 0800.806.806 pus la dispoziție de DGA cetățenii sunt încurajați să sesizeze (chiar și anonim) faptele de corupție.
Pentru a câștiga lupta împotriva corupției este nevoie de integritate în funcții publice, fapt care are la bază conștiința morală a fiecăruia, onestitate și bună credință pentru servirea interesului general, aceasta din urmă neputând fi realizată decât prin deschidere, dialog și responsabilitate. De asemenea, fiecare cetățean trebuie să conștientizeze consecințele comiterii faptelor de corupție și să nu tolereze aceste practici!
