După ce Parlamentul a adoptat propunerea președintelui PSD, Liviu Dragnea, de a suplimenta bugetul Ministerului Sănătății cu 295 de milioane de lei pentru implementarea unor programe de sănătate, printre care și pe cel destinat profilaxiei deficitului de vitamina D, medicii specialiști explică importanța demarării unui astfel de program, la nivel național. Iată de ce România este nevoită să ia măsuri de prevenire a bolilor cauzate de carența de vitamina D!
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 443, ediția print
„Programul de profilaxie a deficitului de vitamina D este extrem de important. Știm că rahitismul este o boală care afectează mai mult de jumătate din populația României. Noi, fiind o țară în care nu prea stăm şi ne expunem la razele ultraviolete, sinteza de vitamina D are loc sub acțiunea ultravioletelor la nivelul tegumentului și este absolut necesară această profilaxie adresată atât gravidei cât și nou-născutului, și mai departe sugarului și copilului mai mare. Trebuie să menționăm că întotdeauna această profilaxie trebuie adresată și gravidei, deoarece perioada de achiziție, de mineralizare a scheletului, a sistemului osos, începe intrauterin în special în ultimele luni de sarcină. Gândiți-vă la situația acelor copii prematuri, care se nasc înainte de termen, că nu beneficiază de această achiziție de calciu-fosfor sub acțiunea vitaminei D, cu atât mai mult vor trebui să fie susținuți în acordarea acestui program de profilaxie“, a spus dr. Simona Vlădăreanu, șeful Secției de Neonatologie a Spitalului Universitar de Urgență Elias, recent, într-o conferință de presă care a avut loc la Ministerul Sănătății. Medicul a subliniat faptul că ghidurile actuale recomandă o profilaxie până la vârsta de 18 ani.
Cu această ocazie, vicepreședintele Comisiei de Endocrinologie din Ministerul Sănătății, dr. Iuliana Gherlan, a avertizat că, în prezent, profilaxia corectă a deficitului vitaminei D se face doar până în jurul vârstei de doi ani. „În practica curentă există deficit de vitamina D și nu există o profilaxie corectă a deficitului de vitamina D, iar rahitismul, până să devină manifest, cu deformările pe care le știm, (…) are doar modificări biochimice sau, deseori, nici acelea“, a atras atenția endocrinologul. Medicul a atras atenția și asupra faptului că în țara noastră se înregistrează tot mai multe cazuri de osteoporoză. De cele mai multe ori, tratamentul pentru osteoporoză pe care îl primesc pacientele nu are rezultate foarte bune pentru că nu li se asigură și un status adecvat de vitamina D.
Ce este vitamina D?
Vitamina D este una dintre substanțele nutritive de care organismul are cea mai mare nevoie pentru a fi sănătos. Denumită și vitamina soarelui, aceasta este produsă de organism ca răspuns la lumina soarelui. Ea poate fi dobândită în mod normal și prin alimentație. Consumul de pește, gălbenușul de ou, ficatul de vită, lactatele și unele tipuri de cereale au un conținut semnificativ de vitamina D. De cele mai multe ori, carența este pusă pe seama dietelor vegetariene stricte, care privează organismul de proteina animală și, evident, de expunerea insuficientă a pielii la soare. Dar și vârsta este foarte importantă. La vârsta a treia, de exemplu, rinichii nu mai pot converti vitamina D în forma ei activă ceea ce predispune la carență. Obezitatea și supraponderalitatea, de asemenea, fac ca acest nutrient să fie eliberat în sânge în cantități scăzute.
Boli cauzate de o eventuală carență
Nu putem trăi fără aportul necesar de vitamină D. Aceasta este esențială menținerii rezistenței oaselor, deoarece ea ajută organismul să asimileze calciul din dietă. De aceea, carența vitaminei D este asociată, în primul rând, cu rahitismul, adică mineralizarea insuficientă a țesutului osos care are ca rezultat oasele moi și deformările osoase. Durerea osoasă și slăbiciunea musculară pot, de asemenea, să ascundă o cantitate insuficientă de vitamină D, în organism. Și seria problemelor de sănătate care pot fi cauzate de acest deficit nu se oprește aici. Potrivit medicilor, nivelurile scăzute de vitamina D din sânge sunt asociate și cu astm bronșic sever la copii, tulburări cognitive la vârstnici, boli autoimune, unele tipuri de cancer și risc crescut de deces prin boli cardiovasculare grave.
