O unitate medicală la aproape 12.000 de români. Așa stau, în medie, lucrurile în mediul rural, dar există județe în care o clinică deservește și peste 30 de mii de oameni, arată un studiu realizat recent. Conform cercetării, la nivel național, doar una din zece unități medicale de stat se află în mediul rural. De cealaltă parte, mediul privat a repartizat una din cinci clinici, la țară.
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 421, ediția print
„Sistemul medical privat s-a dezvoltat complementar celui de stat și ne propunem să venim întotdeauna în sprijinul populației, cu servicii medicale de calitate, accesibile în timp util, ceea ce înseamnă și plasarea în proximitate. Balanța se înclină în acest mod cu precădere datorită cabinetelor de medicină de familie și laboratoarelor de analize medicale, cu puncte de recoltare în mediul rural”, susține Cristian Hotoboc, președintele Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private – PALMED. O analiză a modului în care este deservită populația indică o situație aparte în județul Maramureș, unde o unitate medicală publică acoperă, în mediul rural, peste 90.000 de oameni. În mai bine de jumătate dintre județe – 25 – o unitate medicală publică răspunde nevoilor a cel puțin 15.000 de oameni. Într-un singur caz, este vorba despre județul Argeș, proporția este de o entitate medicală la 1.374 de locuitori. Media națională este de 1 la 11.774 de oameni, în timp ce în mediul privat vorbim despre un centru medical la 961 de români.
Nouă din zece clinici din România sunt private
Când vine vorba despre dezvoltarea sistemului public, cea mai mare acoperire, raportat la populație, este în Argeș, o unitate deservind 237 de locuitori din mediul rural. La polul opus sunt Hunedoara, Caraș-Severin, Harghita și Brașov. 9 din 10 unități medicale din România sunt private. Sigur că dominanta se menţine în mediul rural, cu o pondere ușor diferită comparativ cu mediul urban. 91,5% din unităţile de la sate sunt private, în timp ce la oraş procentul este de 89,4%. „După centrele medicale mari, din orașe dens populate, lanțurile de laboratoare și cabinetele individuale s-au extins în orașele mici și apoi în mediul rural și își mențin această tendință. Scopul este facilitarea accesului pacientului la îngrijiri medicale de calitate, într-un timp mai scurt, fără să fie nevoit să parcurgă zeci sau sute de kilometri până la cel mai apropiat cabinet medical. Deși există și centre medicale complexe, cu multiple specializări, ne-am concentrat, mai degrabă, pe cabinete cu servicii generale, care să permită o primă evaluare a pacientului sau investigații medicale de rutină, iar acolo unde se impune, să fie îndrumat către o unitate superioară”, adaugă Cristian Hotoboc. Analiza, realizată pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, arată că în mediul rural regăsim aproape 22.000 de unități medicale, ceea ce înseamnă 36% din total.
