Există un cufăr neferecat în care am adunat totul, de mii de ani. Fireşte, comorile strânse acolo de atâta amar de vreme sunt uriaşe. Fiecare generaţie le-a tot sporit. În lipsa zăvorului, oricare dintre noi putem sălta capacul, să luăm din ele cât am pofti. Ba, chiar poveţele din bătrâni şi datinile moştenite ne învaţă şi îndeamnă să o facem, sârguincioşi. Dar, mai ales, cu bunăcuviinţă, cu respect, cu inimă şi dragoste curate. Asta e cheia fermecată a sporirii tezaurului, pe numele său adevărat – patrimoniu. În cazul nostru, cel cultural ilfovean. Pentru că el a fost ţinta dezbaterilor petrecute vineri, 15 februarie, la Palatul Mogoşoaia, unde s-au întrunit peste 40 de reprezentanţi ai instituţiilor cu acest profil, din judeţ.
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 440, ediția print
Între capitolele sale, patrimoniul cultural este reprezentat de două categorii componente, fie că e material (clădiri, opere de artă plastică, ansambluri arheologice, peisaje, obiecte), sau imaterial (limbă, muzică, dansuri, obiceiuri, tradiţii, ritualuri, mitologie).
Iniţiativa însemnată şi cu bătaie lungă în timp a organizării întrunirii a aparţinut Alexandrina Niţă, dir. al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Ilfov (C.J.C.P.C.T.I.).
Iar tema implicării în dezbateri a vizat „Dialogul instituţional pentru creşterea calităţii serviciilor publice prestate de către Centrele Culturale ale jud. Ilfov, prin promovarea patrimoniului local – ca sursă cheie pentru cultură, pentru dezvoltarea turismului, dar şi a spiritului cultural naţional”.
Invitaţi de onoare, parteneri
La eveniment au participat ca oaspeţi de onoare Rizia Tudorache – vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Ilfov (C.J.I.) şi Ecaterina Costea, insp. gen. la Inspectoratul Şcolar Judeţean. Ambele instituţii sunt partenere în proiectul care vizează în final alcătuirea unei ample monografii, bine documentată, a jud. Ilfov. Aceasta se va întâmpla după parcurgerea etapei de cunoaştere şi inventariere, în detaliu, a elementelor semnificative, importante, ale patrimoniului local.
Obiective concrete, de acţiune
Alexandrina Niţă a subliniat care sunt ţintele şi strategia urmărite, în perioada următoare: “Elevii au o menire foarte importantă, ca şi până acum, în tot ce vom face. Fie că e vorba de teatru, artă plastică, muzică sau orice altceva. Dar le cerem şi ajutorul, veţi vedea. Inspectoratul Şcolar ne va fi partener, în continuare. Alt lucru important e colaborarea dintre noi şi dvs., reprezentanţi ai instituţiilor culturale ilfovene.
Proiectul de bază este aflarea şi inventarierea patrimoniului cultural material, sau imaterial, din teritoriul nostru. Vom avea parteneriate cu: Consiliul Judeţean, Institutul Naţional al Patrimoniului, Biserica Ortodoxă Română, inclusiv cu Centrele Culturale – pentru căutarea a tot ce este mai important, ce s-a păstrat mai bine şi ce e relevant ca elemente de patrimoniu, în fiecare localitate în parte.
Va fi un efort mare, continuat probabil şi anul viitor, pentru că vom merge în fiecare sătuc şi comună. Vom păstra artele spectacolului, dar ne vom accentua menirea scrisă pe frontispiciul instituţiei noastre: „conservarea şi promovarea patrimoniului cultural şi a culturii tradiţionale”.
Ecaterina Costea, a afirmat, ca partener al proiectului că: „Toate cadrele didactice din şcolile ilfovene vor demonstra şi de aici înainte faptul că sunt dispuse ca, în timpul liber, să se preocupe de tot ce înseamnă cultură, tradiţie, artă în pregătirea elevilor. În tot ce a însemnat Anul Centenar, dascălii au muncit la punerea în valoare a tot ce adună noţiunea de patrimoniu naţional, răspunzând astfel bunului parteneriat cu C.J.C.C.P.T.I.”.
Cu motoarele pornite
E stabilit: Adriana şi Virgil Scripcariu, de la Piscu, vor structura activitatea de bază a proiectului. Ei se vor adresa şcolilor, bisericii şi reprezentanţilor din instituţiile culturale judeţene. Astfel, imaginea reală a acestui teritoriu va beneficia de tot ce se va descoperi, aduna şi selecta, mergând din casă în casă, din om în om.
E obligatorie această cercetare, care să conducă apoi la realizarea profesionistă unei monografii a judeţului, de mare anvergură şi acuitate. Trebuie aflaţi oameni care încă pot depune mărturii, date, fapte, întâmplări, cu imagini, cu documente vechi ale tinereţii lor, sau moştenite, cu tot ce mai deţine fiecare.
Sprijin total din partea C.J.Ilfov
Iată, succint, ce a afirmat Rizia Tudorache, vicepreședinte al Consiliului Județean Ilfov (C.J.I.): “Sunt onorat să particip la o asemenea dezbatere. La fel, apreciez şi sunt încântat de iniţiativa dnei Alexandrina Niţă. Înţeleg că sunteţi un tot, în a realiza acest frumos proiect. Avem un judeţ binecuvântat de Dumnezeu, cu o zestre bogată a patrimoniului cultural, prin monumentele sale istorice, mănăstiri şi toate celelalte. (…) Dacă e să ne ducem la Piscu, vedem că el există şi există printr-un miracol.
Ar fi fost bine ca aceste elemente să fie inventariate până acum, să fie aşezate în lucrări cu distincţie, lucrări renumite, care să ne facă cunoscuţi, aşa cum suntem în realitate.
Aveţi tot sprijinul Consiliului Judeţean. Şi mă refer la întreaga conducere care susţine din toate punctele de vedere astfel de demersuri.
(…) Frământările şi conflictele din actualitatea noastră nu rezonează la C.J.I. Asta pentru că suntem echilibraţi şi ne aşezăm în cheia unei normalităţi fireşti, pe toate palierele. Avem cu totul alte preocupări, prima fiind dezvoltarea judeţului pe toate planurile, inclusiv pe acest segment al patrimoniului cultural.
(…) Ilfovul e într-o profundă schimbare, inclusiv demografic. Am ajuns la o populaţie totală de aprox. 850.000 de locuitori. (…) De asemenea, stăteam şi mă întrebam, câte judeţe din ţară au grădiniţe cu orar prelungit, în comune cu 800 – 1.000 de locuitori, aşa cum avem noi ?
Trebuie să lăsăm lucruri bune în urma noastră, pentru generaţiile următoare”.
Bucurii artistice şi premieri
Programul simpozionului a fost unul tonic şi cu surprize. Prima dintre ele a fost proiecţia filmului de scurt metraj „Înger pe front – Regina Maria”, cu scenariul şi regia semnate de Salex Iatma, de la Centrul Cultural Buftea şi produs de C.J.C.P.C.T.I. Despre acest minunat spectacol filmic am mai scris, apreciativ, în ziarul nostru. Bineînţeles că, la final, el a cules încă o dată preţuirea şi aplauzele asistenţei.
A urmat un concert susţinut de pianistul Ştefan Ciobanu şi voce Marius Florin Văduva.
Apoi, s-a petrecut festivitatea de premiere, pentru cei care s-au implicat în 2018 în susţinerea poiectelor de patrimoniu, care au primit din partea C.J.C.P.C.T.I. plachete onorifice. Cei prezenţi le-au primit cu bucurie: Rizia Tudorache, Andreea Neţoiu, Florentina Ecaterina Costea, Cristina Ghiţă Petre, Florin Petrescu, Robert Nagy, Marius Crucianu, Ştefania Duminică, Diana Stan, Iulian Nicolae, Cristina Matei, Cătălin Dragomir.
O dezbatere, pentru succes
Desigur, unii dintre reprezentanţii instituţiilor de cultură invitaţi au intrat imediat în atmosfera dialogurilor colocviale. Şi, în diverse variante de abordări ale realităţii din localităţile lor, au oferit sugestii, idei de colaborare şi repere de acţiune.
Din păcate, spaţiul tipografic e limitat şi nu le putem relata. Dar, vom păstra transcrierea punctelor lor de vedere, pentru momentul când lucrurile vor prinde un contur, spre realizare. Totuşi, iată numele lor: Robert Nagy, Florin Petrescu, Marcel Bărbătei, Adriana şi Virgil Scripcariu, George Grigore, Marius Crucianu.
