Nu fiţi oaia neagră, pentru că puteţi deveni mielul de sacrificiu!
O știre recentă anunţă că la capitolul muncii „plătite cu banii în plic”, România stă mai bine decât „ieri”. E una dintre concluziile unui sondaj „Eurobarometru”, dat publicităţii luna trecută. Dacă această constatare e corectă la nivel naţional, ea ar trebui să se verifice și în Ilfov, cunoscut ca o regiune dinamică a dezvoltării economice. Un dialog cu ispectorul șef al ITM judeţean – ing. George Gavrilă și Albertina Gabriela Radu din compartimentul de comunicare și relații cu publicul al instituţiei – a deslușit multe detalii actuale importante, ale fenomenului.
În episodul de acum, cu ajutorul interlocutorilor amintiţi, vă vom oferi răspunsuri la câteva întrebări, care să limpezească urmările nefaste ale muncii fără forme legale. Consecinţele ei sunt de interes social, econonic și particular uman.
Ce e important să știţi?
Azi, ne vom ocupa de cadrul general al muncii „la negru”. Care sunt mecanismele specifice de funcţionare ale acestui fapt? Ce măsuri legale sunt luate impotriva sa? Care sunt criteriile și mijloacele de combatere ale lui. Care sunt domeniile și zonele actuale de apariţie, unde el se dezvoltă? La ce fel de riscuri concrete vă expuneţi, deopotrivă ca angajat sau angajator, în acest moment? Cum să vă protejaţi? Cine și unde se află cei care vă pot ajuta?
În următoarea apariţie a ziarului, ne vom ocupa de o categorie extrem de vulnerabilă și poate, mai puţin cunoscută: aceea a „muncitorilor zilieri”.
Unde ne aflăm, în contextul european?
Sondajul „Eurobarometru” amintit arată că au fost intervievaţi peste 26.000 de cetăţeni din grupuri sociale diverse, în toate statele membre UE. Din interpretarea datelor cercetării, unii analiști afirmă că suntem ţara cu cea mai importantă descreștere – de 16% – a muncii fără forme legale de angajare.
Asta ar fi partea plină a paharului. Partea goală este aceea că avem totuși o cifră ridicată a muncii „la negru”. Adică, 7%, faţă de 3% – cât e media în cele 28 de ţări ale Comunităţii Europene.
În top: Letonia, Olanda și Estonia
Ele sunt statele unde oamenii știu că se lucrează „la negru”. Și au declarat asta. Procentul lor, relevat de sondaj, este de 11%. Așadar, fenomenul e amplu. Dar percepţia și interpretarea lui sunt diferite, de la ţară la ţară. Chestiune de mentalitate socială și de cadru legal. La fel ca realitatea naturii, volumului și specificului serviciilor prestate.
Controale sistematice ale ITM Ilfov
Identificarea angajatorilor care folosesc forţa de muncă fără forme legale de angajare este o obligaţie profesională, dar și principalul obiectiv al controalelor inopinate, făcute în teritoriu, de către inspectorii de aici. Li se adaugă campaniile locale, periodice, așa cum este cea intitulată „O zi pe săptămână”, sau cele desfășurate pe timpul nopţii, în intervalul orar 22:00-06:00. La fel și cele din zilele de weekend. Între alte ţinte se află și cea a combaterii exploatării tinerilor – cu vârste între 15 și 18 ani – prin muncă.
În ce domenii „înflorește” munca „la negru”?
Lucrurile se știu de mult timp, în județ. Iar sectoarele de activitate unde se dezvoltă aceste practici sunt: construcţiile, comerţul, serviciile de protecţie și pază, în industria fabricării textilelor și alimentaţia publică. La fel se întâmplă și în domeniile transporturilor, panificaţiei, în spălătorii și service-uri auto, în saloane de întreţinere a frumuseţii, coafură și frizerii.
Așadar, odată ce ați aflat că sunteţi pe aceste liste ale atenției ITM, nu vă rămâne decât să fiți înscriși în legalitate.
Sancţiuni și alte prevederi legale
Reglementările noilor prevederi legale includ sancţiuni care pot fi date nu numai angajatorului, ci și salariatului. Acesta din urmă poate fi sancţionat pentru prestarea activităţii, fără încheierea unui contract individual de muncă. El poate fi amendat cu o sumă cuprinsă între 500 și 1.000 de lei.
În cazul în care angajatorul, folosește mai mult de 5 persoane într-o anume activitate, tot fără forme legale, este important să afle că în Legea nr 53/2003, republicată – Codul Muncii – se precizează: „Constituie infracţiune și se sancţionează cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, primirea la muncă a mai mult de 5 persoane, indiferent de cetăţenia acestora”.
De ce să nu evitaţi amenzile usturătoare?
Iată că în primul trimestru al acestui an, personalul ITM Ilfov a efectuat 1.422 de controale în aria sa de atribuţii: respectarea legislaţiei privind relaţiile de muncă dar și a securitătii și sănătăţii în domeniu. Faţă de aceeași perioadă a anului trecut, numărul controalelor și amenzilor a crescut.
Astfel, au fost sancţionaţi 460 de angajatori, cu un număr de 83 de amenzi, în valoare totală de 809.000 lei, plus avertismente. Din suma amintită, 260.000 de lei au fost date pentru munca fără forme legale de angajare. Au fost dispuse 1.309 măsuri pentru remedierea stărilor de lucru constatate.
Din păcate, s-au înregistrat și 56 de evenimente, dintre care 22 au fost incluse în categoria accidentelor, iar 16 persoane au căpătat incapacitate temporară de muncă. Totuși – un lucru bun – nu s-a întâmplat niciun accident mortal, în trimestrul I al acestui an.
Preocuparea constantă a ITM Ilfov este aceea de conştientizare a angajatorilor pentru încheierea contractelor individuale de muncă şi transmiterea lor în termenul legal către registrul general de evidenţă al salariaţilor. La fel de importante sunt: respectarea normelor privind munca de noapte, ale timpilor de lucru şi odihnă, repaosul zilnic şi săptămânal, garantarea plăţii salariului minim brut pe economie, precum şi aplicarea legislaţiei în domeniile securităţii şi sănătăţii în muncă. O altă ţintă urmărită este şi identificarea angajatorilor care folosesc nelegal munca celor tineri sau a copiilor.
Alte riscuri la care vă expuneţi
Asta, bineînţeles, atunci când acceptaţi să munciţi „la negru”. Câteva dintre consecinţele acestei opţiuni vă privesc individual. În primul rând, nu puteţi avea siguranţa plăţii, pentru munca prestată. În fond, totul va depinde de bunăvoinţa angajatorului. El nu va ezita să întârzie zile în șir, uneori chiar luni, achitarea banilor cuveniţi. Apoi, sunteţi lipsiţi de orice măsură de protecţie socială, oricât de fragilă sau minoră ar putea fi considerată ea. Pe de altă parte, nici angajatorul nu-l poate responsabiliza eficient pe lucrător, sau trage la răspundere pentru pagubele eventuale produse.
Cât despre primirea unei instruiri suficiente pentru păstrarea securităţii și sănătăţii în muncă, specifice postului unde lucraţi – nici vorbă. Aici se petrec cele mai multe accidentări, unele grave, care – din nefericire – vă pot afecta viaţa și familia.
De ce nu-i întrebaţi, pe cei care pot să vă îndrume?
Mulţi dintre cei de bună credinţă, angajaţi sau angajatori nu știu ce au de făcut. Părerea reporterului e că pentru nelămuriri sau îndrumări într-o situaţie sau alta, puteţi folosi profesionalismul celor care cunosc acest domeniu. Iar un simplu drum la ITM și aflarea răspunsurilor date cu bunăvoință de către specialiștii de aici vă pot scuti de multe dificultăţi și necazuri, în afacerea unde sunteţi parte.
(va urma)
