O discuţie cu directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Ilfov, Ninel Peia, ne-a lămurit definitiv care este calea de urmat pentru ca viaţa în judeţ să devină mai su-portabilă şi mediul mai puţin poluat.

Astfel, după spusele directorului Peia, singura soluţie este asocierea: „Banii europeni pentru programele de mediu, privitoare la apă, canalizare şi gestionarea deşeu-rilor, nu pot fi luaţi decât în baza unor asocieri între mai multe localităţi. O primărie singură nu va deneficia de fonduri pentru mediu; acestea pot fi accesate doar prin Master-planuri, care cuprind zone mari şi un număr semnificativ de localităţi”.

Gunoi mai mult = amenzi mai multe

În Master-planul pentru gestionarea deşeurilor vor intra peste 90 la sută dintre localităţile ilfovene. Se vor face două staţii de sortare a deşeurilor menajere, la Chiajna şi la Glina, precum şi o staţie de compostare, care se vor afla în gestionarea Consiliului Judeţean. Primăriile, dacă vor dori, îşi vor putea păstra operatorii de sa-lubritate, până la expirarea contractelor. Din 2011, conform angajamentelor europene, primăriile sunt obligate să colecteze selectiv deşeurile. Deasemenea, în fiecare an trebuie redusă cantitatea de deşeuri menajere dusă la gropile de gunoi cu 15 la sută. Primăriile care nu respectă regulile stabilite vor fi obligate la plata unor penalităţi de 100 lei pe tona de gunoi. Dacă o primărie a avut într-un an 100 tone gunoi duse la groapă, anul următor trebuie să ducă doar 85, iar pentru diferenţa de 15 tone, trebuie dovedit cu acte că gunoiul a fost selectat – hârtie, plastic, metal etc – şi a fost predat în locurile special destinate. Fiecare tonă în plus peste cele 85 permise, care va fi dusă la groapa de gunoi, va însemna pentru primărie o penalizare de 100 lei, bani care vor merge la Fondul de Mediu.  Sunt deja câteva localităţi din Ilfov care au de plătit zeci de mii de lei pentru nerespectarea acestor obligaţii. În schimb, primăriile Chitila, Chiajna, Buftea, Voluntari şi Ciolpani au reuşit să îndeplinească condiţiile de mai sus. 

Adevărul este, afirmă Ninel Peia, că Bucureştiul depozitează sute de mii de tone de gunoi la gropile din Ilfov, fără să plătească ceva judeţului. Ar trebui să se aplice principiul „poluatorul plăteşte”, în baza căruia operatorii de salubritate din Bucureşti să achite o taxă eco, iar din fondul astfel constituit să se facă programe de mediu pentru localităţile afectate de gunoaie.

260 milioane ­euro pentru apă și ­canalizare

Pentru capitolul alimentare cu apă şi canalizare, Ilfovul va primi, în perioada 2014-2020, circa 260 milioane euro. Dar şi aici este necesară aceeaşi asociere a cât mai multor localităţi din judeţ. Opt primării şi Consiliul Judeţean s-au mobilizat şi au primit deja aprobarea pentru lucrări cu finanţare europeană în valoare de 80 milioane euro. Spre exemplu, Pantelimonul a primit 20 milioane euro pentru apă şi canalizare. Se preconizează construirea a câte unei staţii de epurare a apelor reziduale la două sau trei localităţi. 

În privinţa ali­mentării cu apă, soluţia este cea a puţurilor de mare adâncime, la circa 200 m. Dar apa scoasă din puţuri trebuie epurată, şi asta costă. Ninel Peia: ”Probabil că soluţia va fi să se stabilească un preţ mic al apei pentru o anumită cantitate necesară unei gospodării, iar pentru consumul peste această cantitate, preţul să fie mai mare, pentru că nu are sens ca apa să fie epurată, cu toate costurile aferente, iar omul să ude grădina cu ea sau să-şi umple piscina”.

În ceea ce priveşte deşeurile rezultate în urma construcţiilor, persoana sau societatea implicată în astfel de activităţi trebuie să dovedească faptul că are un contract cu o firmă autorizată pentru ridicarea acestor deşeuri, care trebuie să fie separate de gunoiul menajer.

La terminarea construcţiei, constructorul are obligaţia să vină la Agenţia de Mediu, pentru a face un proces verbal de recepţie a lucrării din punct de vedere al res-pectării condiţiilor de mediu.