Primăria Capitalei a înființat recent societatea comercială pe acțiuni Trustul de Clădiri Metropolitane București SA (cu doi acționari: Consiliul General al Municipiului București (CGMB) – 99,99% și Service Ciclop, o altă firmă a municipalității – 0,01%.
Pe lângă aceasta, municipalitatea mai dorește înființarea altor 19 societăți comerciale, demers pentru care consilierii municipali și-au dat acordul de principiu.
Însă, potrivit Hotnews, în 2014, în contextul transferării unui pachet de acțiuni la Portul Constanța de la Guvern la Consiliul Local Constanța, Curtea Constituțională a României (CCR) a dat o decizie potrivit căreia consiliile locale nu pot fi acționari la aceste companii, această calitate putând fi deținută, eventual, doar de unitatea administrativ teritorială, în cazul despre care vorbim – de Municipiul București. Pentru că, este important cine este acționar, pentru că acesta are resposabilitate asupra hotărârilor luate în AGA, dar este și beneficiarul unor eventuale profituri.
În acest context, putem vorbi despre faptul că există zeci de primării din România care au înființat societăți unde este acționar Consiliul local. Iar după decizia CCR, aceste consilii locale ar fi trebuit să se retragă din acționariat, dar asta nu s-a întâmplat, în majoritatea cazurilor.
Potrivit unor experți în drept constituțional, consultați de HotNews.ro, decizia CCR pune în discuție toate societățile comerciale care au ca acționari majoritari sau minoritari consiliile locale. Potrivit specialiștilor, aceste companii riscă oricând să fie desființate, iar activitatea lor întreruptă, dacă sunt deschise acțiuni în instanță, în contencios administrativ.
Pe scurt, decizia CCR arată prin paragrafele 13, 14 și 15 că, în calitatea sa de autoritate deliberativă a administrației publice locale, consiliul local nu are personalitate juridică și prin urmare nu poate avea patrimoniu propriu, astfel încât nu poate exercita drepturi și obligații proprii în cadrul raporturilor juridice. Cele care au capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu sunt unitățile administrativ-teritoriale. Mai exact, comunele, orașele sau municipiile pot avea calitatea de acționar, dar nu poate un consiliu local, așa cum dorește primăria Municipiului București.
Contactată de Hotnews, pe temă, Primăria Capitalei susține că decizia CCR “nu este aplicabilă în cazul de față”. Cu toate acestea, pentru a fi eliminate complet orice dubii cu privire la constituționalitatea și legalitatea înființării de societăți comerciale ale municipalității, în toate actele constitutive acționar va fi trecut “Municipiul București, prin Consilliul General”.
Firme în care acționar sunt consiliile locale
În Ilfov, spre exemplu, avem, pe lângă Primăria Voluntari, SC Serviciul de Transport Voluntari SRL, înființată în baza Hotărârii Consiliului Local Voluntari nr. 16/14.05.2002, acesta fiind și asociat unic. Sau SC Euro APAVOL SA – compania de alimentare cu apă și canalizare ce deservește localitățile: Voluntari, Ștefăneștii de Jos, 1 Decembrie, Copăceni, Berceni (din Ilfov), Sinești (din județul Ialomița), Bulbucata, Buturugeni, Toporu (din județul Giurgiu). Acționar este, și în acest caz, Consiliul Local Voluntari, firma fiind înființată în 2010.
În București avem Primăria Sectorului 3: ADPB SA – o societate pe acțiuni în care pricipalul acționar este Consiliul Local Sector 3, cu circa 96%, aport în acțiuni și alți investitori privați care dețin cca. 4%. Apoi, S.C. Administrare Active Sector 3 SRL este o societate deținută și administrată integral de Consiliul Local al Sectorului 3, înființată în 2012.
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov nr. 341
