La Jilava – o minunată iniţiativă, „coaptă” înaintea toamnei
„Copile, n-ai venit ieri la şcoală. Nu vrei să înveţi? Nu citeşti? Mare păcat. O să sărăceşti”. Aşa îmi spunea dl. Nemeş, dascălul de română, atingându-mi uşor cu mâna pieptul, în dreptul inimii şi capul. Apoi, îşi bătea buzunarul hainei. E adevărat că la orfelinat aveam de mâncare. Dar confirmarea îndemnului său s-a verificat ori de câte ori făceam rost de câţiva bănuţi pentru o „Eugenia” – sărbătoare în calendarul copilăriei mele. Iar asta se întâmpla negreşit, atunci când compuneam – pentru câţiva elevi ai claselor mai mari – câte o lucrare scrisă. Din manuale la care încă nu ajunsesem. Mai târziu… De fapt şi acum, la vârsta mea, ador acei biscuiţi.
Mi-a revenit în memorie imaginea dragă a dl. Nemeş marţi, 12 iulie, la întoarcerea din Jilava. Acolo, l-am revăzut pe prof. dr. Stan Stoica, un dascăl înrobit de răspunderea educaţiei. E director al Şcolii gimnaziale nr. 2 şi un cărturar, autor a cinci volume de cercetare a istoriei noastre recente. Am întîlnit-o şi pe psihologul Nina Tudosă, specialist redutabil în consiliere şi psihopedagogie. Lucrează în comună de mai mulţi ani, în subordinea Centrului Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională (CJRAE) Ilfov.
Şi pentru Jilava, cu drag
Cum a pornit totul? O spune prof. Stoica. “La începutul lunii, am dialogat cu Cristina Tănase, mediator de proiecte la organizaţia neguvernamentală “Salvaţi copiii”. Instituţia a iniţiat şi finanţează proiectul “Şanse egale pentru toţi copiii – într-o societate fără discriminare”. Peste 700 de copii din Bucureşti şi 21 de judeţe ale ţării sunt înscrişi în 37 de “Grădiniţe estivale”, care funcţionează între 4 iulie şi 2 septembrie. E un demers unic, dedicat copiilor din comunităţi cu grupuri defavorizate.
Ştim cu toţii că roadele pământului se coc toamna. Cele ale faptelor omului – oricând. O dovedeşte ce se întâmplă aici, în vara asta de cuptor a vacanţei. Cu tot ce adună bun şi transmite crearea noii „Grădiniţe estivale”, din şcoala noastră.
Din cei 180 de elevi pe care îi avem, 70 % sunt romi, cu apartenenţă declarată. Alţi peste 20 % sunt copiii din căsătorii mixte, cu unul dintre părinţi din această etnie. 5-6 % sunt români. Procentele reflectă compoziţia socială a comunităţii, în zona unde funcţionăm”, afirmă el.
O iniţiativă remarcabilă
În grupa grădiniţei de vară din Jilava sunt înscrişi 20 de preşcolari, din care 15 sunt romi. De programul zilnic, între orele 10:00-14:00, se ocupă psihologul Nina Tudosă.
Ea spune: „Acomodarea a fost rapidă. În numai câteva zile, împotriva unor deprinderi de acasă, sau mai degrabă în lipsa lor, copiii ştiu deja când mergem la baie să ne spălăm, când mâncăm, desenăm, sau facem jocuri. Am învăţat cifre, litere, spunem poveşti etc.
Zilnic, le e asigurată o masă caldă, printr-o firmă de catering din Capitală. Azi am avut musaca, ieri cărniţă cu piure etc. La fel, rechizite pentru fiecare, în parte: creioane colorate, acuarele, plastilină, blocuri cu planşe pentru desen, hârtie colorată, lipici, produse pentru igienă corporală şi curăţenie a încăperilor. În final, ei vor primi ghiozdane, în aşteptarea începerii şcolii. Pe toate, le primesc gratuit”.
Prof. Stoica adaugă: „Evenimentul de acum e extrem de important, cu efectele educative şi sociale decisive. Pentru că le asigură accesul copiilor de grădiniţă sau ai claselor pregătitoare la instruirea primară şi îi integrează în sistem pe cei neînscrişi. La fel, pe cei expuşi riscului de abandon şcolar din comunitatea noastră – cum sunt romii, sau din familii cu mari dificultăţi materiale, cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, ori ei înşişi analfabeţi, sau cu o pregătire şcolară insuficientă.
Încerc să îmi amintesc dacă există doi sau trei părinţi ai elevilor noştri, care să aibă studii superioare. Şi cred că acum avem”, conchide dascălul.
Cifre care îngheaţă
Analfabeţii şi săracii noştri lipiţi pământului nu sunt un viciu. Sunt o boală socială. Porivit EUROSTAT (organismul de statistică al Comisiei Europene) – România are aproape un sfert de milion de analfabeţi. Şi peste 4,5 milioane de săraci.
Oare aceştia ar fi ceea ce sunt, dacă guvernanţii ar fi cei care ar trebui să fie? Gândiţi-vă.
