Subunitate a Regiei Naţionale a Pădurilor – ROMSILVA – Direcţia silvică Ilfov, Ocolul Silvic Snagov administrează fondul forestier proprietate publică de stat, din partea de nord a judeţului Ilfov şi asigură servicii silvice pentru fondul forestier proprietate privată din această zonă. Deși se credea că aceasttă meserie este apanajul bărbaților, în momentul de față Ocolul Silvic Snagov este condus de o femeie, d-na ing. Liliana Badea, o adevărată profesionistă, din ceea ce am observat la fața locului.
Pădurile ocolului se desfăşoară în zona de câmpie plană din jurul Bucureştiului, întinzându-se din lunca Ialomiţei până la valea mai domoală a râului Cociovaliştea şi de la limita nord estică a judeţului, până în raza judeţului Ialomiţa și face parte din vestiții Codrii Vlăsiei. Suprafaţa totală aflată în adminstrarea ocolului este de 9.609 ha fond forestier de stat, la care se adaugă 810 ha păduri proprietate privată. Pădurile sunt destinate să asigure funcţii de protecţie multiple, dintre care cea mai importantă este cea de a asigura un cadru natural recreativ pentru locuitorii Capitalei şi ai localităţilor învecinate dar este și un mediu propice pentru vânătoare. Starea actuală a pădurilor este benefică creșterii și dezvoltării vânatului de o mare diversitate. ”Avem iepuri, căpriori, cerb lopătar, fazani, mistreți, potârnichi iar în perioadele de migrație, prepelițe, porumbei sălbatici, rațe și gîște sălbatice și uneori chiar turturici”, ne spune Liliana Badea. Condorm acesteia, o influență pozitivă asupra habitatului speciilor de interes cinegetic o au trupurile de pădure din cuprinsul fondului de vânătoare: Brânzeasca, Moara Vlăsiei, Balta Neagră, Balamuci, Puturoasa. Din punct de vedere al administrației teritoriale, fondul de vânătoare este situat pe raza comunelor Gruiu, Moara Vlăsiei și a Snagovului.
Pădurea, ultima redută în fața poluării și inundațiilor
Din păcate, în urma defrișărilor masive din judet, speciile și habitatele naturale sunt serios amenințate cu dispariția.
Din ceea ce am aflat de la șefa Ocolului Silvic Snagov, funcţiile pădurii sunt stabilite prin amenajamentele silvice şi stau la baza adoptării regulilor şi principiilor de gospodărire a pădurilor. Măsurile de gospodărire a fondului forestier din administrare au drept scop asigurarea continuităţii pădurii, a integrităţii acesteia în lupta cu factorii de mediu agresivi, crearea unei structuri care să permită exercitarea în mod optim a funcţiilor de protecţie: a apelor – arboretele asigurând protecţia malurilor râurilor, lacurilor şi bălţilor din zonă, a solului – protejând împotriva eroziunii acestuia sub acţiunea vântului, a temperaturilor extreme sau a acumulării şi stagnării îndelungate a apelor; a factorilor climatici şi a poluării – frunzişul (coronamentul) arborilor joacă un rol activ în reţinerea prafului, pulberilor, noxelor, în atenuarea vitezei vântului, a extremelor climatice, a cantităţii de
precipitaţii care cad asupra solului etc. Funcţia de recreere este cea prioritar acordată pădurilor datorită amplasării acestora în apropierea Capitalei şi a altor localităţi cu ritm alert de dezvoltare, către ceea ce este denumită zona metropolitană a municipiului Bucureşti. Tipurile de pădure aflate în jurul Capitalei se caracterizează prin participarea majoritară a stejarului (35%) ca specie principală de bază, alături de speciile de amestec – tei 19%, cer 15 %, frasin 6 % şi de specii de ajutor ca jugastru 8%, carpen 11%, măr, păr (diseminat) etc. În etajul inferior şi îndeplinind rol de protecţie a solului, se găsesc subarbuşti precum păducel, corn, sânger, lemn câinesc, măceş etc. Deci, este păcat să distrugem aceasta armură a Capitalei, de altfel unică în menținerea la cote cât de cât normale a stratului de ozon.
