Președintele Asociației Comunelor din România (ACoR), Emil Drăghici, a vorbit, în cadrul celei de-a XX-a sesiuni ordinare a ACoR, care a avut loc săptămâna trecută, despre o unire a eforturilor din partea structurilor asociative care reprezintă autoritățile locale, dar și despre crearea unui pact pentru autonomie locală.
“Dorim să ne unim eforturile și cu celelalte structuri asociative. Nu împotriva guvernanților – pentru ca împreună cu guvernanții să găsim soluții la problemele cu care se confruntă colectivitățile locale și autoritățile administrației publice locale. Nu cumva aceasta este calea de urmat într-o societate demnă, pentru sfârșitul celui de-al doilea deceniu al secolului al XXI-lea? Am încercat să ne manifestăm deschiderea, semnând acordul de parteneriat și o parte, și cealaltă. Numai că rupturile guvernamentale ne fac de fiecare dată să fim la un nou început. Spuneam, anul trecut, pe 4 iulie 2016, la Forumul Administrației Publice, că am participat la prea multe sfârșituri neîncepute sau doar începute, dar niciodată la începuturi care să aibă continuare. (…) Nutrim convingerea că actuala guvernare își va manifesta plenar voința în continuarea unui început din 2013, prin semnarea aici, în fața dumneavoastră, a unui acord de parteneriat, care să consfințească priorități și soluții cu termene de rezolvare și rapoarte de progres”, a spus Drăghici.
În acest context, președintele ACoR a vorbit și despre încheierea unui pact pentru autonomie locală, prin care să fie identificate problemele administrației locale, dar și măsurile de luat.
Chirtoacă adresându-se primarilor comunelor din România: ”Să fiți dumneavoastră Bruxelles-ul satului de dincolo de Prut!”
Primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă, prezent la discuții, i-a îndemnat pe edilii comunelor din România să se înfrățească cu localități din Republica Moldova, cărora să le aloce fonduri în vederea dezvoltării, consolidând astfel legăturile și evitând o ruptură “definitivă”.
“Oricâte nemulțumiri s-au adunat timp de 28 de ani, totuși, România merge înainte, chiar dacă mai șchiopătează. (…) Da, e neplăcut, cum am mers eu în 2014, din Arad spre București, venind din Europa, să văd cum stă autostrada înghețată și am mai trecut și în anul acesta o dată și am văzut-o chiar ca în pastelurile lui Alecsandri: ”Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară, sub o zale argintie…”. Chiar stătea zăpada pe autostradă, pe alocuri prăbușită. Da, e neplăcut. Asta trebuie corectat și asta vreau să vă urez pentru următorii 10 – 20 de ani: să reușească România să își pună la punct infrastructura, să deschisă vasele comunicante, arterele, să funcționeze economia și mai bine. Să devină România Germania de Vest pentru Republica Moldova”, a spus Chirtoacă. El a menționat că bugetele comunelor din România sunt de cinci-zece ori mai mari decât cele ale comunelor din Republica Moldova, iar autoritățile locale din țara noastră au, în plus, acces la fonduri europene. Chirtoacă a evidențiat că bugetul unui sat de 2.000 de locuitori din Republica Moldova este de aproximativ 100.000 de euro sau chiar mai puțin. Bugetul României este de 50 de miliarde de euro, în condițiile în care cel al Republicii Moldova este de un miliard de euro, a spus el.
“Îndemnul cu care vin spre dumneavoastră este să identificați sate, comune de dincolo de Prut și să acționați pe baza principiului solidarității, să alocați din bugetul dumneavoastră 10.000 – 20.000 de euro, dacă se poate 50.000 – 100.000 de euro, în fiecare an, pentru proiecte de dezvoltare de dincolo de Prut, în satul pe care îl alegeți dumneavoastră. (…) Legea românească permite ca localitățile înfrățite din România și Republica Moldova să poată face acest schimb, adică dumneavoastră să le puteți oferi inclusiv sprijin financiar pentru dezvoltare. Să fiți dumneavoastră Bruxelles-ul satului de dincolo de Prut. (…) În felul acesta s-ar crea foarte multe legături, s-ar pune câte o ancoră în fiecare sat, astfel încât acest teritoriu dintre Prut și Nistru să nu fie rupt definitiv”, a spus primarul Chișinăului.
