Datele Ministerului Agriculturii arată că românii aruncă peste 10% din alimentele pe care le cumpără, mare parte reprezentând produse de panificație. Cu cât familia este mai mare, cu atât se aruncă mai multă mâncare, în timp ce aproximativ un copil din doi (46%), cu vârsta de până la 6 ani, în România, se află în risc de sărăcie și excluziune socială. Mai mult, un procent de 15% din populație este obeză, iar o treime supraponderală. Cei care câștigă cei mai mulți bani fac și cea mai mare risipă. Datele Ministerului Mediului arată că, spre deosebire de industrie, populația generează mai multe deșeuri alimentare.

În rândul persoanelor care muncesc, statistica Eurostat situează țara în fruntea clasamentului european din punctul de vedere al sărăciei. În ceea ce privește inegalitatea veniturilor, raportul arată același lucru. În România, cei mai bogați 20% dintre cetățeni au venituri de 7,2 ori mai mari decât cei mai săraci 20%, în condițiile în care media europeană este de 5,2. Institutul de Statistică din România arată într-un raport că ponderea cea mai mare a persoanelor în risc de sărăcie și excluziune socială se află în Nord-Estul și Sud-Estul țării, mai mult decât dublă față de București – Ilfov. Imediat ce se iese din această zonă, populația aflată în această situație crește de la 20,5% la 43,5%.

În anul 2015, spre exemplu, o persoană a avut, în medie, venituri de circa 224 euro, iar cheltuielile au reprezentat 196 de euro. La nivel de gospodărie, veniturile se ridică la 579 euro, iar cheltuielile la 522 euro. Cea mai mare parte din cheltuieli se duce pe mâncare, respectiv 72,4%, iar 19% pe impozite și taxe, restul rămânând pentru alte lucruri precum îmbrăcăminte sau investiții de diferite tipuri.

Risipa alimentară din gospodării

Având în vedere că cea mai mare parte a banilor câștigați se duce pe mâncare, este de semnalat că peste 10% din alimente ajung la gunoi. Conform unui studiu al Ministerului român al Agriculturii, transmis la solicitarea AGERPRES, cei care risipesc mai mult de 10% din alimente se aprovizionează preponderent din lanțurile de supermarket-uri sau de la hipermarket-uri și în proporții relativ echilibrate din alte surse, precum micile magazine, piața agroalimentară, surse proprii sau de la țară. Cei care se aprovizionează din supermarketuri aruncă însă cea mai multă mâncare, procentul fiind, în medie, de 11,9%.

„Pe grupe de vârstă, tinerii sub 35 de ani risipesc cel mai mult dintre toate categoriile de consumatori. Mărimea familiilor conduce la creșterea risipei, iar familiile cu copii minori au un nivel crescut al risipei. Raportat la venitul familial, se confirmă corelația nivelului mediu național cu resursele financiare existente, acesta variind de la simplu la dublu, respectiv un nivel de risipă de 6,9% este corelat cu venituri sub 1.500 lei, aproximativ 330 euro, iar un nivel de risipă de 14,4% este corelat cu venituri de peste 3.500 lei (770 euro n.r.)”, informează Ministerul.

Documentul mai arată că absolvenții de studii universitare aruncă cea mai multă mâncare, respectiv 13,2%. Astfel, dacă s-ar face un portret al persoanei care face cea mai mare risipă alimentară, ar reieși că are sub 35 de ani, locuiește la oraș, are studii superioare, își face cumpărăturile la supermarket și are un salariu peste medie.

Din punct de vedere al cantității aruncate, din document rezultă că, săptămânal, o gospodărie de circa 3 membri, din mediul urban, aruncă, în medie, 0,83 de kilograme, dar sunt cazuri în care unele gospodării aruncă și 2 kilograme.

Conform Planului Național de Gestiune a Deșeurilor, realizat de Ministerul Mediului, gospodăriile generează mai multe deșeuri alimentare decât industria prelucrătoare, comercianții și hotelurile la un loc. Cele mai recente date arată că gospodăriile fac circa 1,7 milioane de tone deșeuri alimentare, iar sectoarele menționate puțin peste 1 milion de tone.

Obiceiurile alimentare ale românilor

În general, mâncarea săracului în România este definită prin pâine, cartofi și carne albă. Dacă ne uităm la ce consumă românii din punct de vedere al alimentelor, caloriile consumate zilnic au scăzut de la 2.413 în 2014, la 2.401 în 2015, unde 74% sunt de origine vegetală. Cerealele și produsele din acestea asigură aproape jumătate din numărul de calorii.

Carnea și preparatele din carne dețin o pondere de 12% din totalul caloriilor consumate, iar produsele lactate – 11%. Pâinea reprezintă unul dintre alimentele de bază pentru toate categoriile de gospodării din România. Consumul mediu lunar este de 8,3 kilograme de persoană. Conform Institutului Național de Statistică, consumul de carne și preparate din carne este relativ scăzut comparativ cu standardele din țările dezvoltate.

Consumul mediu lunar de carne proaspătă a fost de 3,3 kilograme pe persoană în 2015. O persoană cheltuiește, în medie, 2,7 euro pe lună pentru 1,1 kilograme de carne de pasăre. Pentru carne de porc tot aceeași sumă, dar pentru numai 700 de grame. Carnea de bovine este oarecum un lux la români, fiind alocat sub un euro, respectiv 90 de cenți pentru 200 de grame. Consumul de pește este, de asemenea, unul scăzut, banii alocați lunar reprezentând însă echivalentul a 1,7 euro pentru 600 de grame.

Cartofii se consumă în aproape toate gospodăriile din România, iar lunar consumul este de circa 3 kilograme. Trebuie luat în considerare faptul că datele sunt de fapt pe o medie pe ansamblul tuturor gospodăriilor, fiind persoane care consuma mai mult, iar altele mai puțin.

Consumul de fructe este foarte scăzut, o persoană consumând în medie 3,6 kilograme lunar.

Grăsimile completează masa românilor, fiind un consum mediu lunar de persoană de circa 1 kilogram, reprezentând unt, margarină sau uleiuri vegetale.

Obezitatea în România

Având în vedere consumul populației, s-a ajuns la o creștere a obezității. Un sondaj de opinie recent realizat la nivel național de compania de cercetare de piață ISRA Center arată că mai puțin de jumătate (44%) dintre românii cu vârste peste 18 ani sunt normoponderali, în timp ce 33% sunt supraponderali, 15% obezi și 5% subponderali.

Conform sursei citate, numărul persoanelor cu o greutate normală scade dramatic după vârsta de 35 de ani.

„Se observă astfel că peste vârsta de 55 de ani doar 3 din 10 români au o greutate normală, în timp ce două treimi sunt supraponderali sau obezi”, se arată în document.

Din sondaj mai reiese că există o corelație „evidentă” între educație și obezitate. Astfel, dacă în cadrul populației cu educație scăzută ponderea persoanelor obeze este de 21%, în rândul celor cu studii superioare procentul acestora scade până la 12%. Același studiu arată că majoritatea românilor (51%) cred că au o greutate normală, în timp ce 4 din 10 consideră că greutatea lor este mai mare decât ar trebui.

În concluzie, principala problemă din România este sărăcia atât în rândul celor care muncesc, cât și a grupurilor vulnerabile. Primul pas spre combaterea sărăciei este identificarea persoanelor care își duc traiul de pe o zi pe alta, mai ales a copiilor, și acordarea unor facilități ce țin de cunoaștere și crearea de oportunități. Deși există programe europene care se adresează acestor grupuri vulnerabile, fără implicarea activă a instituțiilor statului lucrurile stagnează.

Crearea unui fond național pentru combaterea sărăciei, alimentat de stat, dar și din donații de la populație și din mediul privat, din care s-ar putea susține constant la nivel național campanii și proiecte dedicate în școli ar putea orienta și conștientiza cetățenii români asupra gravității acestui fenomen și poate ar reduce și risipa.

Educarea populației în privința risipei alimentare trebuie „semănată” de la o vârstă fragedă pentru a putea culege „roadele” în anii care vin. Cine aruncă astăzi mâncare ar trebui să se gândească că mâine un copil „moare de foame”.