România se confruntă cu una dintre cele mai răspândite afecțiuni metabolice ale ultimelor decenii: steatoza hepatică, cunoscută drept ”boala ficatului gras”. Specialiștii estimează că peste 40% din populația țării prezintă diferite forme ale acestei boli, cifrele fiind și mai îngrijorătoare în rândul copiilor și tinerilor. În plus, țara noastră se află printre statele europene cu prevalență ridicată a bolilor metabolice, iar asocierea dintre obezitate, diabet și hepatite virale cronice amplifică semnificativ riscul de complicații severe.
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 794, ediția print
În acest context, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO) a lansat o amplă campanie națională de informare privind consecințele tulburărilor metabolice asociate steatozei hepatice asupra ficatului și inimii. ”Încercăm să ajungem în cât mai multe locuri. Vom avea multe filmulețe, multe acțiuni în mediul online, o să încercăm să postăm sfaturi utile”, a spus președintele APAH-RO, Marinela Debu, cu prilejul lansării programului. Aceasta a explicat necesitatea unei mobilizări naționale pentru creșterea gradului de conștientizare. Campania, care se va derula până la sfârșitul anului, vizează întâlniri directe cu cetățenii, materiale educaționale și acțiuni online. Un element important îl reprezintă evaluarea impactului informării. ”Va fi verificat gradul de conștientizare a populației și medicilor pe tema steatozei hepatice, prin chestionare, la debutul și la finalul campaniei de informare”, a mai spus Marinela Debu. Inițiativa este realizată în colaborare cu Asociația Română pentru Studiul Ficatului, Societatea Națională de Medicină de Familie, Alianța Pacienților Cronici și Asociația împotriva Obezității, cu sprijinul medicilor gastroenterologi, cardiologi, nutriționiști, dieteticieni și psihologi.
Încă o problemă cu urmări cardiovasculare majore
Steatoza hepatică (recent redenumită la nivel internațional MASLD, adică boală hepatică steatozică asociată metabolic) nu afectează numai ficatul. Pacienții diagnosticați prezintă un risc crescut de infarct miocardic, accident vascular cerebral, hipertensiune arterială și insuficiență cardiacă. De fapt, principala cauză de deces la pacienții cu ficat gras este boala cardiovasculară, nu ciroza. La lansarea campaniei, a participat și ministrul Sănătății, dr. Alexandru Rogobete, care a accentuat rolul esențial al colaborării dintre autorități și organizațiile de pacienți. ”Eu nu pot să nu fiu alături de organizațiile și de asociațiile de pacienți, care, la rândul lor, îmi sunt alături, pentru că acest lucru trebuie spus ferm și public, ca oamenii să înțeleagă că o politică sau că politica publică a sistemului de sănătate nu se poate face de un singur om, cu biroul închis”, a menționat ministrul Rogobete. Acesta a făcut referire și la infrastructura medicală din România. ”Infrastructura nu mai este ca acum zece ani, s-a schimbat semnificativ, există îmbunătățiri care se văd cu ochiul liber în multe spitale (…), lucrurile s-au schimbat la 180 de grade în multe locuri. Rămâne o problemă pe care o cunoaștem cu toții. Legislația este mult prea stufoasă, uneori făcută de oameni care nu cunosc realitatea din sistem, plimbăm pacienții de la un cabinet la altul inutil (…). Cu toate că avem infrastructură, nu profităm de ea, nu o utilizăm la capacitatea ei maximă”, a afirmat ministrul. Declarația întărește nevoia de eficientizare administrativă pentru ca infrastructura existentă să fie utilizată la adevăratul ei potențial.
Există posibilități de diagnostic și tratament în România
Boala ficatului gras poate evolua ani de zile fără simptome. De aceea, dpistarea precoce este esențială.
La momentul actual, în țara noastră sunt disponibile următoarele investigații:
- ecografie abdominală
- elastografie hepatică (FibroScan)
- teste non-invazive pentru evaluarea fibrozei (FIB-4)
- RMN hepatic în cazuri complexe
- analize de sânge (ALT, AST)
Mai mult, în marile centre universitare din România pacienții au acces la metode moderne de evaluare fără biopsie.
În ceea ce privește tratamentul, deși nu există încă un medicament care să vindece complet boala, evoluția ei poate fi stopată sau reversată în stadii incipiente prin:
- scădere ponderală 7–10%
- dietă mediteraneană
- reducerea zahărului și a alimentelor ultraprocesate
- activitate fizică minimum 150 minute/săptămână
- controlul diabetului și al colesterolului
La nivel internațional se desfășoară studii clinice pentru terapii inovatoare, inclusiv medicamente utilizate deja în tratamentul obezității și diabetului. Rețineți! Steatoza hepatică este o provocare majoră de sănătate publică. Cu peste 40% dintre români afectați, intervenția timpurie, educația și colaborarea instituțională sunt imperios necesare. Inițiatorii campaniei lansate de APAH-RO își propun ca întreaga țară să înțeleagă că ficatul gras poate fi prevenit, depistat și controlat, însă numai prin informare, responsabilitate și politici publice eficiente.
