Scumpirile au depăşit creşterea salariilor românilor în perioada 2009-2013, salariul orar a scăzut dramatic, iar riscul de sărăcie a avansat, în timp ce Bulgaria domină topul majorărilor salariale din UE.

În perioada 2009-2012, salariile românilor au crescut, în medie, cu 19,2%, dar preţurile au avansat cu 20,9%, astfel că puterea de cumpărare a scăzut cu 1,7%, în principal din cauza măsurilor de austeritate. Pentru comparaţie, în Bulgaria puterea de cumpărare a crescut cu 5,4%, vecina noastră de la sud de Dunăre fiind astfel prima într-un top al majorării veniturilor, întocmit de Institutul Sindical European (The European Trade Union Institute – ETUI). Studiul ETUI împarte evoluţia salariilor reale (dinamica veniturilor, corectată cu inflaţia) pe două tronsoane: perioada 2000-2008 şi perioada 2009-2012, respectiv înainte şi după criza economică. Din datele astfel prezentate, reiese că, în perioada 2000-2008, România a avut cea mai mare creştere a venitului mediu real, respectiv de 13,3%, după care – din 2009 până în prezent – am avut una dintre cele mai abrupte deprecieri la acest indicator. În schimb, în Bulgaria venitul mediu real a crescut înainte de criză cu puţin peste 2%, pentru ca, după 2009, acest avans să se accelereze la 5,4%. 

Un alt indicator avut în vedere de experţii sindicali măsoară riscul de sărăcie şi excluziune socială. Şi aici, România se numără printre ţările cu valori maxime, de peste 40%, alături de Bulgaria (49,1%) şi Letonia (40,4%). 

La polul opus, cu un risc de sărăcie şi excluziune socială sub 20%, se regăsesc ţări precum Cehia (15,3%, minimul UE), Olanda, Suedia, Austria, Finlanda, Danemarca, Franţa, Germania, Slovenia şi Luxemburg. Altfel spus, la noi şi în Bulgaria, peste 40% din populaţie prezintă risc de sărăcie şi excluziune socială, în timp ce în Cehia acest procentaj este de doar 15,3%. 

Autorii studiului rea­lizat de ETUI arată că, în majoritatea ţărilor în care şomajul e în creştere, sa­lariile scad, cu consecinţe grave în privinţa creşterii riscului de sărăcie şi excluziune socială. Principalele consecinţe ale politicilor de austeritate sunt exprimate de către experţii sindicali astfel: “În majoritatea ţărilor (15 din 27), se înregistrează scăderea salariilor reale”. Cu 10 luni înainte de alegerile europene, şomajul în masă şi politicile de tăieri de salarii sunt o combinaţie care „periclitează susţinerea cetăţenilor pentru proiectul european“. Confederaţia Europeană a Sindicatelor avertizează liderii europeni că „este necesară de urgenţă o schimbare de direcţie, pentru a restabili creşterea şi încrederea. 

După cum arată toate evoluţiile ulterioare crizei, impactul austerităţii a fost creşterea explozivă a şomajului, mai mult de 26,5 milioane de oameni fiind fără o slujbă. Este acum cât se poate de clar că măsurile de austeritate prin tăierea salariilor şi destructurarea negocierii colective nu au îmbunătăţit situaţia cetăţenilor. Dimpotrivă, politicile europene şi ale guvernelor naţionale au agravat problemele şi au adăugat crizei economice o gravă criză socială“, conchid autorii studiului.