Nemulțumirea cetățenilor din Dărăști-Ilfov
Setea specifică jurnalistului din presa locală de a-şi descoperi localităţile şi oamenii ne-a dus pentru prima oară în comuna Dărăşti-Ilfov. Liniştită şi tipică pentru câmpie, comuna are aproape 3000 de locuitori care au adus faima locului prin cultivarea usturoiului şi a cepei.
Din păcate, lumea nu mai vrea usturoi românesc cu dimensiuni mici, ci din acela mare care este mai uşor de curăţat. Aşa că, vânzările nu mai merg atât de bine. Altfel, oamenii, în majoritatea lor, fac naveta la Bucureşti şi, în comună, din 2008, nu s-a mai vândut niciun teren.
Primarul Ștefan Iancu era în primărie consultând nişte planuri cadastrale şi ne-a primit imediat ce s-a putut elibera. Prin specificul comunei, nu sunt multe probleme deosebite faţă de alte localităţi din Ilfov, ne spune Ştefan Iancu, ales în 2008 ca primar. Însă Dărăşti-Ilfov are o problemă comună cu tot judeţul: transportul de persoane.
„ Avem două firme de transport care ajung la noi în comună, de aici din Dărăşti până în Bucureşti, în zona Ghencea. Biletul costă 3 lei, o nemulţumire pe care o avem din partea cetăţenilor. De aici, din Dărăşti până la Măgurele, costă 2,5 lei şi de la Dărăşti până la Bucureşti costă 3 lei. Nu se poate şi nu este corect. Cursele şi programul sunt iar o problemă. Cursa de la orele 22 nu se efectuează deloc, de 5 ani se întâmplă asta. Am avut cetăţeni la poartă care veneau iarna de la Măgurele pe jos. Eu nu am avut contract cu cele două firme transportatoare, nu au aviz de la primărie, nu au purtat discuţii cu nimeni, firmele nu au făcut licitaţie cu mine, primărie Dărăşti, s-a făcut la nivel de judeţ. Când s-a făcut licitaţia, s-au adunat transportatorii în faţa Casei Poporului cu maşini în ţiplă şi acum vin aici cu nişte hârburi”, povesteşte primarul Ştefan Iancu.
Desigur că primarul nu s-a lăsat cu una, cu două, a cerut audienţe şi discuţiile cu şeful transportatorilor i-au adus motivele pentru care transportul nu funcţiona: drumul era prost, erau gropi. S-a rezolvat prin turnarea unui covor asfaltic pe DJ dar transportatorii nu au schimbat nimic. Nici măcar în privinţa modului de adresare faţă de cei care plătesc biletul şi care, astfel, asigură un loc de muncă şoferilor. Nici la discuţiile cu factorii decizionali din RATB nu a fost mai simplu. Comunei Dărăşti i s-a impus un preţ de
7, 9 lei/km, iar suma totală de plătit pe an ar fi fost de 10 miliarde de lei. Cum, când primăria are 2 miliarde ca buget de rectificare?
Cu ochii pe Consiliul Judeţean
Pentru că transportul a fost organizat prin Consiliul Judeţean Ilfov, speranţele primarului din Dărăşti se îndreaptă, corect, către CJI. „ Văd că domnul Marian Petrache se luptă să rezolve şi m-ar bucura dacă ar reuşi introducerea RATB-ului. O să fim chemaţi şi întrebaţi, ca primari, dacă suntem mulţumiţi de transportatori şi abia aştept să ajung cu această problemă în faţa preşedintelui Marian Petrache. Şi, aşa cum am înţeles de la domnul preşedinte, dacă nu se rezolvă cu RATB, voi fi foarte bucuros ca dânsul să impună autobuze transportatorilor privaţi şi nu aceste dubiţe înafara normelor. Sunt oameni care fac naveta, sunt copiii care merg la şcoli. Şi eu aş plăti abonamente, aşa cum se procedează în alte localităţi dar bugetul nu-mi permite. Noi strângem doar din taxe şi impozite de la cetăţeni, avem o singură firmă pe raza comunei. Din cele 11 miliarde pe care le-am primit de la CJI, 7 miliarde au mers la şcoală pentru salarii şi rechizite, plus că mai avem circa 60 de persoane cu handicap cărora trebuie să le asigurăm sumele necesare”, justifică primarul Ştefan Iancu imposibilitatea de a rezolva singur această problemă spinoasă.
Acoperişul şcolii – o urgenţă
În Dărăşti există o şcoală mare compusă din două corpuri. Renovate în exterior, cele două corpuri sunt cele în care a învăţat şi primarul pe când era copil. Acum, din cauza timpului, acoperişul unuia dintre corpuri s-a degradat foarte mult şi trebuie neapărat reparat.
„Avem proiectul aprobat în Consiliu, este depus pe SEAP şi aşteptăm să vedem cine câştigă licitaţia. Trebuie neapărat să începem reparaţia şi, dacă totul merge bine, vreau ca la deschiderea noului an şcolar copiii şi profesorii să vină la şcoală într-o clădire reparată”, spune primarul.
Mulţumit de calitatea învăţământului din comună, Ştefan Iancu ne povesteşte despre rezultatele foarte bune pe care copiii le-au obţinut. Bineînţeles, rezultatele nu pot apărea fără munca profesorilor dedicaţi pe care Ştefan Iancu îi respectă foarte mult. „Din păcate, nu pot, de exemplu, să decontez abonamentele profesorilor care fac naveta la Dărăşti şi mă doare. După cum nu pot să asigur abonamente pentru copiii care merg la şcoală la Măgurele. Aşa cum am spus, bugetul este prea mic”, povesteşte cu o umbră de amărăciune primarul din Dărăşti.
Copiii care învaţă la Dărăşti au un microbuz al lor care îi strânge de pe raza comunei, dar pentru cei care merg la Măgurele (peste 40 de copii numai la grădiniţă), părinții lor trebuie să se descurce cum pot. Actualele reglementări nu permit microbuzelor şcolare să depăşească raza comunei, iar licenţa este deosebit de greu de obţinut. Iar Ştefan Iancu spune că ar fi foarte mulţumit să poată rezolva transportul şcolar cu autobuze proprii, printr-o gospodărie comunală la care să fie angajaţi oameni din comună. Imposibil!
Tihna unei vieţi liniştite la Dărăşti unde sunt şi condiţii mai bune, există apă curentă cu staţie de epurare a apei şi de tratare, cu puţuri forate şi 3 bazine mari de filtrare, cu două biserici pentru hrana sufletească este alungată de dificultăţile de transport. Şi este la doar 11 km de Bucureşti, dar la ce distanţă!
