Primăria orașului Pantelimon excelează printr-o serie de inițiative care au ca scop educarea copiilor și tinerilor din localitate, dar și prin cele care au în vedere protejarea mediului și, mai ales, a pădurilor care înconjoară urbea ilfoveană. O dovadă în acest sens este și acțiunea care a avut loc sâmbătă, 27 noiembrie, în pădurea Pantelimon, care ține de cantonul Cozieni, din cadrul Ocolului Silvic Brănești.
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 578, ediția print
Concret, Primăria Pantelimon, în colaborare cu Ocolul Silvic Brănești, a organizat o acțiune de plantare a 3.000 de puieți de stejar pedunculat pe suprafața unui amenajament silvic aflat în pădurea Pantelimon. A fost a doua ediție a unei astfel de activități, la care au participat peste 6.000 de voluntari de toate vârstele, de la copii de grădiniță, elevi, sportivi ai ACSO „Viitorul” Pantelimon, dar și cetățeni ai orașului care au aflat de această inițiativă de pe rețelele de socializare. Nu a lipsit, așa cum ne-a declarat Marian Ivan, primarul orașului Pantelimon, și un grup de 25 de pensionari, care s-au dovedit cei mai implicați în această activitate.
Toată acțiunea a fost organizată impecabil de către administrația locală.
Un merit deosebit în buna desfășurare a evenimentului l-a avut și Poliția Locală a orașului care a asigurat ordinea și a dirijat zecile de autovehicule care au transportat sutele de voluntari veniți să planteze puieții de stejari.
Voluntarii au venit în număr mare, încă de dimineață
Abia trecuse de ora 9:00, când amenajamentul silvic era deja plin de voluntari veniți să își facă datoria civică față de natură. O forfotă generală se putea vedea la fața locului. Copiii, însoțiți de cadrele didactice de la școlile din Pantelimon sau de părinți, tropăiau de nerăbdare să ajungă la gropile în care să planteze firavii copăcei care, după ani și ani vor deveni arbori falnici. Odată ajunși la fața locului, ei erau instruiți cu privire la modul în care trebuiau plantați puieții de stejar, de către șeful Ocolului Silvic Brănești, pe teritoriul căruia se află și pădurea Pantelimon. Ei au aflat că groapa în care se plantează trebuie să aibă o adâncime suficientă pentru ca rădăcinile puieților să nu rămână pe dinafară și, foarte important, pământul care acoperă aceste rădăcini trebuie tasat foarte bine, ca să nu rămână aer. În caz contrar, copăcelul se usucă și întreaga operațiune de plantare devine inutilă.
Toate aceste indicații au fost luate în serios de copii, care au depus eforturi să se conformeze chiar dacă unii dintre ei nu aveau forța sau greutatea necesare. I-au ajutat, însă, atât adulții, dar mai ales bunicii pensionari, care au dres, pe ici pe colo, unele greșeli.
Mai mult, voluntarii au avut posibilitatea să pună etichete cu numele lor pe pomișorii plantați, urmând ca apoi să revină pentru a vedea cum se dezvoltă aceștia de-a lungul timpului.
Primarul Marian Ivan, un specialist în plantarea puieților
Bineînțeles, de la acest eveniment nu putea lipsi inițiatorul, primarul orașului Pantelimon, Marian Ivan. El ne-a demonstrat că este un specialist în ceea ce privește plantarea de pomi și de arbori, și s-a mândrit cu faptul că toți puieții pe care i-a plantat de-a lungul timpului s-au prins în proporție de 99,99%.
Și ne-a dovedit cu prisosință acest lucru, plantând vreo patru sau cinci puieți de stejar, ca la carte.
Edilul ne-a vorbit despre cât de important este să protejăm mediul înconjurător și, mai ales, pădurile, care joacă un rol foarte important în echilibrul climatic al planetei noastre.
„Ne bucurăm de timpul frumos, ne bucurăm de sprijinul participanților și, mai ales, al pensionarilor, care au venit să ne facă o surpriză, pentru că noi nu am știut că vor veni și dumnealor. Eu zic că e o acțiune frumoasă și vom mai desfășura astfel de acțiuni și în continuare, pentru că noi am continuat toate aceste proiecte, chiar dacă unele au fost amânate, o perioadă, de pandemie. Dar astăzi, atât timpul, cât și situația pandemică din țară ne dau voie să continuăm. Avem un feedback pozitiv din partea locuitorilor din Pantelimon, deoarece localitatea noastră este înconjurată de pădure. Iar locuitorii noștri iubesc și respectă mediul.
Suntem acum la a doua ediție, și au venit aici elevi de la școală, sportivii de la clubul nostru, cei 25 de pensionari care ne-au făcut o surpriză și au venit aici, angajați ai Primăriei, ai Direcției de Asistență Socială, precum și cetățeni din localitate care au venit, cu toții, în mod voluntar”, ne-a spus primarul.
De ce stejar, și cum pot fi regenerate pădurile?
Amănunte despre necesitatea unor astfel de plantări „de regenerare”, ne-a oferit șeful Ocolului Silvic Brănești.
„După cum se cunoaște, longevitatea stejarului este de peste 100 de ani, chiar 500-700 de ani, în funcție de stațiune și de locul în care aceștia se află.
Stejarul este una dintre cele mai vechi specii, multe exemplare sunt încărcate de istorie, unele datând încă de pe vremea lui Ștefan cel Mare sau Mihai Viteazu și este o specie specifică a vechilor Codri ai Vlăsiei. Din păcate, în urma celor două Războaie Mondiale, o bună parte din acești codri a fost tăiată, iar arborii din această specie s-au împuținat foarte mult. Iată de ce, în ultimii ani, Romsilva duce o campanie intensă de regenerare a ceea ce a mai rămas din Codrii Vlăsiei, pentru a reveni astfel la tipul fundamental și originar de pădure.
Pentru că, în urma tăierilor masive din perioadele amintite, locul stejarului a fost luat de alte specii, printr-un fenomen natural, predominant fiind teiul. Teiul, însă, are o calitate slabă a lemnului care nu poate fi folosit în construcții sau în industria mobilei, acesta fiind predominant folosit ca lemn de foc și, totodată, teiul are o longevitate cu mult sub cea a stejarului, un arbore cu un lemn de o calitate foarte mare”, ne-a explicat Șeful Ocolului Silvic Brănești.
”Trebuie subliniat faptul că, din punct de vedere silvicultural și ecologic, teiul având o durată de viață mai mică decât stejarul, acesta trebuie înlocuit cu specii mai valoroase, fapt care produce o regenerare a pădurilor existente. Pentru că, de exemplu, un arboret de tei intră în regresie fiziologică după vârsta de 70 de ani, începe să se usuce și nu mai stabilizează atât dioxid de carbon și nu mai eliberează atât oxigen, în comparație cu stejarul”, ne-a mai explicat Bogdan Mihalache.
De la șeful Ocolului Silvic Brănești am aflat lucruri foarte interesante privitoare la lucrăril efectuate pentru întreținerea noii plantații, astfel ca aceasta să fie viabilă și să-și atingă scopul regenerator. Astfel, Bogdan Mihalache ne-a precizat că, din punct de vedere silvicultural, după 7 ani, noua plantație încheie așa numita ”stare de masiv” și „se descurcă singură”, formând un ecosistem propriu. Din acel moment, singura sarcină a silvicultorilor este aceea de a efectua răritul.
De aceea, plantarea puieților se execută la un interval de 75 cm, având în vedere și că pierderile tehnologice normale după plantare se ridică la un procent de până la 25%. Dacă se depășește acest procent, lucrarea este considerată „calamitată”. Dar, înainte de trecerea primilor 7 ani, plantația se întreține în același mod în care se întrețin plantele tehnice din agricultură, cum ar fi porumbul, de exemplu.
„Plantația este săpată manual, este întreținută între rânduri cu tractorul, se fac decopleșiri, adică se taie ierburile când acestea cresc prea mari, pentru ca puieții să se dezvolte. De asemenea, se fac tratamente fitosanitare împotriva dăunătorilor care afectează acești puieți”, ne-a spus Bogdan Mihalache.
Patrick, campion național la lupte, a plantat 9 puieți
Printre copiii pe care i-am întâlnit aici s-a aflat și un sportiv al ACSOV Pantelimon, care, de curând, a devenit campion național la categoria Juniori IV la lupte și care, ulterior, la Campionatele Balcanice s-a clasat pe locul 3 la categoria sa. Este vorba de Patrick Cecate, în vârstă de 13 ani.
„Aici, copiii pot învăța multe lucruri bune despre natură. Ce facem noi aici va ajuta și orașul nostru. Astăzi, am plantat nouă copaci, l-am ajutat și pe finul meu, tot Patrick îl cheamă, dar le-am ajutat și pe două colege din clasa mea”, ne-a spus Patrick.
O familie campioană la plantat
Crina, o copiliță simpatică din Pantelimon, a venit să planteze puieți de stejar împreună cu părinții săi. Ea a fost foarte încântată de evenimentul la care a participat. Mama Crinei, Oana, ne-a declarat, cu mândrie, că a venit cu familia și au reușit să planteze 15 copăcei și că dorește să mai participe la astfel de inițiative.
”Am fost întrecuți de Asociația Pensionarilor din Pantelimon, care au plantat aproape 40 de copăcei! Consider că ei sunt adevărații campioni ai acestui eveniment. Noi suntem nerăbdători să ne întoarcem peste 5-10 ani și să vedem roadele muncii noastre de azi. Vom recunoaște ușor copacii, deoarece avem etichete pe doi dintre ei!”, ne-a spus Ion, „capul familiei”.
