Ziua Internațională a Iei este sărbătorită pe 24 iunie, de Sânziene, după ce, în 2013, comunitatea ”La Blouse Roumaine” a propus ca acest obiect vestimentar tradițional să devină brand de țară. Evenimentele dedicate iei românești au devenit globale și promovează bluza tradițională și obiceiurile strămoșești.
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov nr. 760, ediția print
Astfel, pe 24 iunie, la Căminul Cultural Brănești, Asociația Culturală Brănești împreună cu partenerii – Centrul Județean Pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Ilfov, Primăria Brănești, Casa Corpului Didactic Ilfov, Scoala Gimnazială Nr. 1 Brănești, Grupul de promovare ”Brănești online” și Sindicatul Învățământ Ilfov au organizat o nouă ediție de ”Sedeankă” (șezătoare), prilej generos pentru iubitorii de tradiții de a răscoli prin cufere vechi pentru a aduce în fața publicului povestea iei, ca piesă centrală a portului popular femeiesc.
Prof. Marius-Ovidiu Sebe și eleva Daria Andreea Sebe, prezentatorii momentelor speciale, au punctat tripla semnificație a zilei de 24 iunie – nașterea Sf. Ioan Botezătorul, sărbătoarea Drăgaicelor sau a Sânzienelor și Ziua Internațională a Iei, amintind că, în anul 2022, cămașa cu altiță (sau ia românească – piesa de bază a costumului tradițional, altița fiind partea brodată manual pe mânecile cămășii femeiești) a intrat în patrimoniul Universal UNESCO, ca element de identitate culturală în România și Republica Moldova. În trecut, această cămașă transmitea informații nu doar despre priceperea și talentul femeii care o cosea, ci și despre starea materială și poziția socială a celei care o purta sau statutul civil ori vârsta. Există, de exemplu, o cămașă de mireasă, cămașă de soacră sau cămașă de doliu. ”Astăzi, ea are valoare estetică, identitară și culturală”, notează etnologii care au lucrat la dosarul de candidatură pentru patrimoniul UNESCO.
Sărbătoarea Drăgaicei în Muntenia și la Brănești sau Sărbătoarea Sânzienelor – în Ardeal este o sărbătoare precreștină și cu multe superstiții. Drăgaicele sunt personaje mitice nocturne, care apar în cete, cântă și dansează pe câmpuri în noaptea premergătoare zilei Sfântului Ioan Botezătorul (23 spre 24 iunie). Tradiția cere ca în această zi nimeni să nu lucreze pentru că în această zi este ”cap de vară”, iar Soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază! Drăgaica este o sărbătoare cunoscută în popor și sub denumirea de ”Amuțitul Cucului”. Și, se crede că dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, înseamnă că vara va fi secetoasă.
La Brănești, de Drăgaică, femeile adună după câmp flori galbene numite ”drăgaice”, pe care le pun în apă și își spală părul spre a fi ferit de cădere. De Drăgaică este bine să nu te scalzi la gârlă deoarece ”urlă gârla și cere om”!
Zestre neprețuită ”de Brănești”
”Piesele vestimentare expuse în cadrul evenimentului cultural de la Brănești reprezintă o mică partea din zestrea localității. Cea mai mare parte sunt autentice și fac parte din zestrea brăniștencelor, cu mici excepții. Ele sunt donații către Asociația Culturală Brănești de la oamenii din sat. Sunt expuse cămăși bărbătești, cămăși femeiești păstrate de bunicile și străbunicile din Brănești, precum și alte piese vestimentare cum ar fi șorțurile sau „pestelcile” cum se mai numesc la Brănești. Sunt extrem de interesante și variate, cu motive geometrice sau florale, lucrate în diverse culori, reflectând o serie de interferențe de stiluri. Sunt expuse și o serie de obiecte și instrumente folosite la țesut și prin gospodăria țărănească din colecția asociației și din colecțiile particulare ale unor membri ai asociației – Alexandru Rădună, Ștefan Arsene, Marian Nedu”, a explicat Marius-Ovidiu Sebe.
Talente autentice
Pe scenă, Miruna Nedu a recitat o serie de creații lirice locale, iar grupul vocal-instrumental ”A doua familie“, format din elevi de la Clubul de Muzică Buftea și de la Centrul Cultural Buftea, coordonați de Mărioara Marcu, a transmis pasiunea și iubire pentru muzică. ”Maramureș, plai cu flori”, ”Trandafir de la Moldova”, ”Mă dusei să trec la Olt” sau ”Coborâi din deal în vale”, interpretate cu mare emoție, acestora adăugându-li-se prestațiile solo ale Mayei Silistru, Rareș Marioara și Maia Frecauțan.
Daria Sebe, 11 ani, locuiește în București și urmează școala în Afumați, legată deopotrivă atât de Brănești, cât și de Afumați prin părinții și bunicii ei. Este pasionată de muzică încă de la vârstă fragedă, iar pentru sedeankă a pregătit ”Haide, lume!”, cover formația Plăieșii și ”România mea”!
Bianca Nicola Gheorghe, 14 ani, este, de asemenea, elevă a Școlii Gimnaziale Nr. 1 din Afumați și cântă și ea de la vârsta de 5 ani, coordonată de prof. Vlad Gheorghe. A câștigat numeroase premii și trofee la concursuri și festivaluri naționale și internaționale, iar primul său videoclip muzical l-a realizat în acest an, la Muzeul Satului, în gospodăria de la Afumați. A încântat publicul, în Ziua Iei, cu ”Zestrea României” și ”Hai români cu toți la joc!”, iar următorii invitați au fost interpreții din ansamblul coral ”Românașii”, de la Școala Gimnazială Nr. 1, Brăneşti, care au cântat ”Acasă-i România” și ”Toate șogorițele”.
Georgeta Micu Bărăscu este din satul Călăreți, comuna Tămădăul mare, din județul Călărași. De mică a îndrăgit muzică, însă după absolvirea clasei a X-a a oprit cariera de artistă. De puțin timp însă, a întâlnit oameni care i-au îndrumat pașii spre împlinirea acestui vis, rămas viu – ca într-o ladă de zestre. La Brănești, a încântat publicul cu o doină și două piese populare, iar la finalul șezătorii, fetițe talentate de la Grădinița Rița Gărgărița, conduse de educatoarea Daniela Gațe, au interpretat două dansuri în ton cu tematica sărbătorii – ”Sânzienele”.
Așadar, Căminul Cultural din Brănești a găzduit, în Ziua Internațională a Iei, o șezătoare autentică, plină de culoare și spirit românesc. A fost o veritabilă întoarcere la rădăcini și un prilej de a aduce la lumină comori din lada de zestre a comunității – ii deosebite, cusute cu migală și dragoste, povești și amintiri din satul de altădată. Copiii din Ilfov au emoționat cu momente artistice pline de bucurie și mândrie pentru valorile locale.
În cadrul șezătorii au fost prezentate diverse îndeletniciri tradiționale – adevărate meșteșuguri ale sufletului românesc, păstrate cu grijă și transmise mai departe generațiilor tinere. A fost o zi memorabilă, plină de emoție, autenticitate și apartenență.
