De mai bine de patru ani, pe terenurile din vecinătatea bălții de  laTâncăbești și-a făcut apariția o liotă de noi proprietari, atrasă de frumusețea și pitorescul locurilor. Dintre aceștia, se disting de departe omul de afaceri Jean Valvis și fostul prefect al Bucureștiului, Mioara Mantale. Toate ar fi bune și frumoase, dacă cei doi nu și ar fi întins samavolnic, din lăcomie, proprietățile până în zona de protecție a lacului de la Tâncăbești, sfidând cu nonșalanță, ca să nu spunem cu nesimțire, prevederile legii. Suprafețele și localizarea zonelor de protecție, situate de-a lungul oricărui luciu de apă din România, sunt foarte clar legiferate prin Legea 107/1996.  Dar ce contează o lege în România pentru îmbuibații nației care vor vile cu acces la  lac?

Complexul „Two ­Lakes Two Brothers” este de ceva vreme victima atacului rechinilor imobiliari. De câțiva ani, administratorii complexului, frații Vlad și Ovidiu Parfene se luptă cu cei care și-au extins ilegal proprietățile în zona de protecție a lacului. Acest fapt a adus grave prejudicii amenajării piscicole, 17 standuri de pescuit sportiv, din cele 49 ale complexului, fiind în situația de a nu mai putea fi folosite. Din această cauză, Campionatul Mondial de pescuit la Crap nu s-a mai putut desfășura la Tâncăbești. Totul s-a petrecut cu încălcarea flagrantă a legii și cu complicitatea unor reprezentanți ai au­torităților locale și a unor instituții publice al căror rol este tocmai acela de a veghea la respectarea legii. Se pare, însă, că în fața puterii banilor și cele mai tari conștiințe cedează. Mai ales când cei care dispun de acești bani și/sau de influență politică, se numesc Jean Valvis sau Mioara Mantale. Pe scurt, cei doi au cumpărat în urmă cu câțiva ani terenuri aflate în imediata vecinătate a lacului de la Tâncăbești. Valvis a intrat în posesia a 2,5 ha de teren din parcela 904, cumpărate de la numitul Ștefan „Bebe” Dumitru. Mioara Mantale a „cumpărat” foarte con­venabil de la avocatul Ștefan Cristea 1000 de mp în parcela 858. Ambele parcele aveau ca vecinătate, în hărțile și documentele cadastrale ini­țiale ca vecinătate „zona de protecție” a lacului. Aveau, pentru că, ulte­rior, vecinătățile s-au modificat, terenurile s-au „dilatat” sau au migrat către zona de protecție, înglobând-o, în urma unor ingenioase mișculații cadastrale. La toate aceste „manevre magice” și au adus aportul mai multe personaje care au făcut totul ca cei doi „apropitari” să beneficieze de acces la lacul concesionat de frații Parfene.

Uite zona, nu e zona!

 Parcela 904 a apărut prin 2006, când la primăria Snagov tăia și spânzura primarul Apostol Mușat. Ea a luat ființă prin trecerea islazului comunal în proprietatea pri-măriei, planul parcelar fiind semnat de Mușat. Numai că acest plan nu mai avea prevăzută zona de protecție, deși în harta cadastrală inițială aceasta era cât se poate de clar delimitată. Prin urmare, dintr-o întorsătură de condei, zona de protecție, prevăzută de legea 107/1996, s-a volatilizat. Și iată cum Valvis s-a trezit, practic, infractor, deoarece stăpânește ilegal o suprafață interzisă. Domniei sale puțin i-a păsat de aceasta, în ciuda nenumăratelor notificări trimise de frații Parfene. Cu o nesimțire care, se pare, îl caracterizează, Valvis și-a înfipt țărușii de hotar chiar dincolo de malul lacului, în stufăriș! Mai mult, deși solicitarea de cadastru pentru această zonă le a fost respinsă pentru o presupusă suprapunere de 800 de ml, nu același lucru s-a întâmplat în cazul lui Valvis. Lăsând la o parte faptul că măsurătoarea s-a făcut „la ochi”, neutilizându-se sistemul Stereo 70, astfel încât, dacă se respectă schița pe care o flutură Valvis, acesta ar beneficia și de o suprafață mărișoară din luciul de apă conce-sionat de frații Parfene. Prin urmare, cei doi l-au acționat în judecată pe Valvis. Mai ales că aceștia nu mai puteau utiliza 14 standuri de pescuit din zona respectivă. Dar culmea, în ciuda certificatului de grefă depus la Regia Apele Române, prin care se atrăgea atenția că suprafața în cauză este în litigiu de grănițuire, această instituție n-a pre­getat să-i elibereze lui Valvis, cu o grabă mai mult decât suspectă, un aviz favorabil pentru construcție, inclusiv pentru zona de protecție! Așadar, această Regie ig-noră cu bunăștiință chiar Legea 107/1996, pe care se presupune că ar trebui s-o respecte și s-o apere cu strictețe. În ce privește Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobi-liară (OCPI), acesta, prin directoarea Ruxandra Ghiba, susține că este perfect acoperit. Cu hârtii. Bine, bine dar cu Legea 107 ce facem? Este dna Ghiba dispusă s-o res-pecte, sau la OCPI domnește legea bunului plac? Ca fapt divers, pe 17 octombrie, la Apele Române a fost convocată o ședință la care a participat și directoarea Ghiba, unde s-a discutat tocmai problema zonelor de protecție a luciilor de apă. Dl. Ovidiu Parfene a aflat despre această consfătuire și și-a manifestat dorința de a participa, domnia sa fiind direct afectat de cadastrele fanteziste efectuate de subalternii Ruxandrei Ghiba. A fost refuzat cu vehemență. Același lucru s-a întâmplat cu redactorul Jurnalului de Ilfov, care a fost interpelat țâfnos de madam Ghiba și care l-a întrebat, pe un ton răstit, ce caută acolo, pentru că ședința nu este publică. Reacția este cu totul și cu totul ciudată și deplasată, dacă avem în vedere că nu dumneaei era gazda. E posibil, zicem noi, ca pe căciula domniei sale să se fi așezat vreo muscă…

Cum și-a tras ­Mantale teren în ­zona de protecție

Terenul Mioarei Mantale are și el o poveste la fel de interesantă. Aici este vorba de altă parcelă, cea cu numărul 858, aparținătoare de teritoriul comunei Periș. Pe această parcelă deținea terenuri avocatul Ștefan Cristea. În harta cadastrală inițială, similar cu celebra parcelă 904 de mai sus, toate suprafețele aveau hotar, cum era și normal, zona de protecție a lacului. Dar acest lucru nu era pe placul domniei sale. Prin urmare a trecut la rezolvarea problemei.  Mai întâi a încheiat la notariat, pe data de 26 februarie 2008, un act de alipire a proprietăților din zonă, în care se stipulau ve­cinătățile cu zona de protecție. Doi ani mai târziu, pe 3 iunie 2010, tot Ștefan Cristea, hotărăște să-și dezmembreze ace­leași proprietăți. Numai că, în cazul unora dintre ele, hotarele nu se mai aflau de-a lungul zonei de protecție, ci de-a dreptul pe malul lacului. Zona de protecție se volatilizase în neant, în ultimii doi ani. S-a mai încercat o altă mașinațiune prin inversarea amplasamentelor parcelelor 858 și 859 aflată în zona inundabilă, cu complicitatea primăriei Periș, dar, mișcarea fiind prea cu ochi și sprâncene, la intervenția OCPI, s-a renunțat la ea. În acest moment apare și madam Mantale. Ea cumpără de la Cristea o parcelă de 1000 de mp cu deschidere de 150 ml la lac. Gurile rele spun că, de fapt, „cumpărătura” a reprezentat un ca-dou al avocatului pentru unele servicii făcute de Mioara Mantale pe vremea când era prefect. Terenul mai “conținea” și una bucată stație de pompare dezafectată, pe care, doamna ex-prefect a transformat o în mod ingenios în casă de vacanță. A mai trântit și un gard până-n buza lacului și… trai neneacă! Ce mai conta că alte trei standuri deveneau inutilizabile și că se încălca o lege. Legile sunt doar pentru proști, nu-i așa?

Salvați Tâncăbeștiul!

Cert este că situația de la complexul Two Lakes Two Brothers a devenit foarte gravă. Din cauza celor care calcă, la propriu și la figurat zona de protecție a lacului, multe competiții de pescuit nu s-au mai putut desfășura în condiții normale. Frații Parfene au investit, de-a lungul a 15 ani, mai mult de 2 milioane de euro pentru ame-najarea și întreținerea complexului. Acesta a devenit cunoscut pe plan mondial, fiind clasificat printre primele 10 din lume datorită condițiilor oferite și a exemplarelor capturate aici. „Tot ce am câștigat, am reinvestit”, ne-a spus dl. Vlad Parfene. Anual aici se desfășoară 23 de competiții la care participă pescari de pe întreg mapamon-dul. Trei concursuri, „Crapmania”, “Boilesmania” și “Somnmania” au ajuns la cea de-a X-a ediție. Dar durerea cea mai mare a celor doi frați este că nu mai pot desfășura concursurile cu scop caritabil, cum ar fi “Help for Children”. Fondurile strânse cu ocazia acestor competiții erau donate copiilor cu grave probleme de sănătate. “Pierdem acum 40.000 de lei de fiecare dată!”, se plânge dl. Parfene. “Ce vină au acești amărâți, că există astfel de oameni fără inimă?”

Situația a revoltat pe cei împătimiți de pescuitul sportiv, iar aceștia au hotărât să ia atitudine. Mai multe cluburi, site-uri și asociații de specialitate au depus petiții pe internet și la instituțiile implicate. Printre acestea, Clubul Pelicanul, Baricada Carp Club, CS Senzor, Energy Club, ai cărui membri sunt proaspăt campioni mondiali, CS Senior Carp, Carp News, CS Green Lake, CS Carp Zone, CS Ovidius C-ța, Meet Carp Company, și mulți alții pe care spațiul nu ne permite să-i enumerăm. Un fervent susținător acestei cauze este și domnul Aly Motaz, inițiatorul unui forum în care se dezbate problema acestor abuzuri. Pe site-ul petitieonline.ro existau pe data de 14 octombrie 628 de susținători ai petiției împotriva încălcării zonei de protecție a Lacului Tâncăbești. Au fost organizate și manifestații de protest în cadrul complexului și s-a dat citire unor petiții împotriva celor ce nesocotesc flagrant legea. La acordarea premiilor la ultimul concurs “Boilesmania”, ediția a X-a, primarii din Snagov și Periș, Marian Oancea, respectiv Anghel Albu, au promis tot sprijinul pentru rezolvarea acestor probleme. Mișcarea tinde să ia amploare, toți cei care au vizitat măcar o dată complexul fiind alături de cauza fraților Parfene. Având în vedere că abuzurile produse prin încălcarea zonelor de protecție a apelor în România sunt nenumărate, ne punem întrebarea firească: de ce au nevoie autoritățile din România ca să restabilească domnia legii în această problemă?